Page 8 - 1932-08

5^6 B O A B E D E G R Â U

la inspirarea muzicii cupletelor din « revistele • dela câtuşi de puţin din originalul şi naţionalul lor
grădinile de vară din ultimele două decenii. stil, lucrare, ce sper că a ajuns a fi cunoscută
Tot din pricina lipsei unei serioase pregătiri şi recunoscută mai în toate părţile ţării.
tehnice muzicale, binevoitoarea activitate de cu­ In România, de mai mulţi ani, artişti străini
legere a câtorva amatori a rămas, de asemenea, luând iniţiativa, s'au ocupat şi se ocupă astăzi
fără rezultate; mai ales că, şi amatorii, ca şi com- chiar, mai mult, mai serios şi în felurite chipuri
cu melodiile poporului; unii adică, crezând că au
înţeles natura, caracterul şi felul executării lor,
au scos la lumină prin presă caiete cu diferite
piese şi în diferite moduri intitulate, de: Melodii
Valache, de: Arii Valache, de: Cântece populare,
de Melodii Române, de: Arii Române, etc., tran­
scrise sau aranjate pentru piano, şi susţinute prin
titluri încă, că sunt Originale şi Naţionale', iar
alţii, cu dorinţă poate d'a se recomanda că sunt
şi compozitori, au scos tot prin presă diferite
piese intitulate: Arii sau Arie Română compusă
pentru Piano d e . . . , Melodii sau Melodie Română
compusă pentru Piano d e . . . Horă Noă Română
compusă pentru Piano d e . . . Horă Ţerănească
compusă pentru Piano d e . . . etc., etc. Niciunul
însă din zişii artişti, mărturisind adevărul, n'a reu­
şit în lucrarea sa, deoarece, pretinsele lor compo-
ziţiuni, nu sunt o adevărată lucrare noă, ci numai
o împrumutare făcută dela diferite melodii ieşite
din inspiraţiuniie poporului, şi împrumutările chiar,
nefiind bine înşirate şi bine ritmate când s'a com­
binat a se face printr'insele o piesă ce s’a întitulat
de noă, piesele astfel compuse, au ajuns a fi fără
niciun căpătâi; iar melodiile scoase la lumină ca
Profesor de Armonie lj Conservat o riu.
aranjate sau transcrise pentru Piano, nu numai
Oborului Mitropolitan dmJaşi
că sunt lipsite de originalul şi naţionalul lor stil,
OP^31^M— dar că cele mai multe dintr'însele sunt desfigurate
astfel, că nici nu se mai cunosc de ce origină
Proprietatea autorului Tdte drepturile rezervate sunt; adevăraţii români însă, când le ascultă exe­
cut ându-se, sau şi aceia chiar care ştiu ca să le
Partiţiunea Vocile separate
şi execute, numesc şi pe cele aranjate sau tran­
scrise şi pe cele compuse Hori Nemţeşti, neînţe-
Partiţi unea şi vocile legând poate ce altă numire să le dea, dacă ele
nu se reprezintă prin adevăratul lor tip naţional ».
Am reprodus acest interesant pasaj, pentru că
el lămureşte situaţia nu numai din punct de ve­
J*st UI] <*Ciff4r, lata*
Coperta Melodiilor Naţionale de Gavriil Musicescu dere istoric, ci, mutatis mutandis, aproape toate
încercările de muzică cultă făcute de atunci până
pozitorii de cari fu vorba, n'au cercetat cântecele azi, cu greu scapă de învinuirea ce se ridică din
populare cu mintea scrutătoare a celui ce umblă partea lui Al. Berdescu împotriva celor ce defor­
să descopere realitatea sau să afle adevărul ci, în mează, « desfigurează » melodiile populare. Iar după
cel mai norocos caz, cu inima fermecată de frumos ce constată cele de mai sus, Berdescu încheie:
a artistului. « In fine, pe lângă multa atenţiune cu care notez
Este interesant ce scria un asemenea amator — melodiile naţionale, ca să nu piarză câtuşi de puţin
e mai bine de-o jumătate de veac de-atunci — din originalul lor stil, sau mai bine zis, ca să nu se
în Mai 1871, pentru a ne da seama şi de împre­ piarză origina muzicii române, deoarece, prin lu­
jurările de pe acea vreme şi de greşelile de care crările străinilor şi începusem a merge pe o astfel
nici autorul, Alexandru Berdescu, n'a scăpat. El de cale, subsemnatul a găsit de cuviinţă, bazat
zice: pe experienţa sa, ca pe cele mai multe din me­
« Treizeci de ani de când mă ocup cu adunatul lodii, să le încheie prin mai multe şi felurite ame­
melodiilor poporului, ori de pe unde le-am auzit liorări şi înfrumuseţări artistice, spre a fi cu mai
cântându-se sau execut ându-se pe vr’un instru­ multă plăcere ascultate când se vor executa ».
ment, şi multa silinţă şi stăruinţă ce am depus, De notat, deci, că şi Berdescu a găsit de cu­
a fost numai ca să le pot nou fără ca să piardă viinţă, bazat pe experienţa sa, ca pe cele mai multe