Page 11 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI m

Ştefan nar fi putut sosi in 3 zile dela Cursul Apei Rezultă deci în mod evident, că in veacul al
şi a 4-a zi să o şi cucerească. Deci şi în acest caz XlV-lea şi al XV-lea Bucureştii au fost numiţi şi
avem aface cu cetatea Bucureşti. De altă parte, « Dâmboviţa * sau « cetatea Dâmboviţa • şi că eve­
cronicarii munteni vorbind despre această luptă nimentele în legătură cu această cetate fac parte
spun că s'a dat la cetatea Bucureştilor, ceea ce din istoria Bucureştilor.
dovedeşte că în tardiţia locală ele erau uns şi De altfel, în toate izvoarele din veacul al XV-lea
aceeaş localitate *)• Bucureştii sunt arătaţi ca principala cetate întărită
3. In toate privilegiile comerciale acordate de a Ţării Româneşti *). De sigur că această întâietate
Domnii Ţării-Româneşti negustorilor din Braşov, militară i-a revenit după căderea cetăţilor dela
dela 1413—1437, se arată că vor plăti vamă şi la Dunăre—Giurgiu şi Tu mu-Măgurele — în mâi­
Rucăr şi la Dâmboviţa *). Dacă prin această din nile Turcilor. De atunci cetatea Bucureştilor a

Mitropolia: biserica şi interiorul mănăstirii (După Gion. Ist. Buc.)
urmă localitate s'ar înţelege cetatea dela Podul rămas cel mai înaintat punct fortificat în calea
Dâmboviţei, ar însemna că existau două puncte năvălitorilor de peste Dunăre.
vamale pe cursul de sus al râului Dâmboviţa, în Deşi pe vremea lui Radu cel Frumos şi Basarab
imediată apropiere unul de altul şi pe acelaş defileu: cel Tânăr ea a căzut de două ori în mâinile lui
Rucărul şi Podul Dâmboviţei. Aceasta însă nu e Ştefan cel Mare, la 1473 după un asediu de trei
probabil şi deci punctul vamal Dâmboviţa din amin­ zile şi la 1476 după un asediu de două săptămâni,
titele privilegii trebue identificat tot cu Bucureştii, la care a cooperat şi o armată trimisă de Matei
unde negustorii cari treceau spre Dunăre plăteau Corvin *), totuşi a continuat să se menţină ca
vamă, după cum de altfel plăteau şi cei ce veniau
la Târgovişte, capitala ţării. *) Cf- pe lingi cele arătate la cetatea Dâmboviţa, caracte­
rizările cu prilejul asediilor din 1473 şi 1476. In acest din urma
caz Bucureştii sunt arâtaţi castram fortissimam illius terrae sau
*) Cronica logof. Ştefan Creţul eseu. arx... quae tllo regno et arte et natura manitior erat. (la Gion,
*) Publicate de I. Bogdan în Relaţiile Ţării Româneşti cu Istoria Bucureştilor, pag. 26 urm.).
Braşovul şi ţara ungurească, pasnm. *) Ibidem şi Ursu, Ştefan cel Mare pag. 151 urm.