Page 15 - 1932-09

CONST. MOÎSIL: BUCUREŞTII VECHI 3$7

a fost întărit de Turci, după ce Sinan Paşa a ocupat acţiunii, devine locul de întâlnire al tuturor celor
Bucureştii, cu fortificaţii de pământ şi de lemn, — ce luptau pentru libertate.
băşti, părcane şi şanţuri, cum le spune cronicarul In special din timpul domniei lui Matei Basarab,
N. Costin — întărituri care probabil s’au făcut pe lo­ care şi-a luat sarcina de a face, împreună cu po-
cul fostelor ziduri ale cetăţii.
N a t u r a l că ocuparea
Bucureştilor de Turci, deşi
de scurtă durată, a produs
mari pagube, iar cu prilejul
retragerii lor multe din clă­
diri vor fi suferit. De ase­
menea şi pe vremea urma­
şului lui Mihai Viteazul,
Radu Şerban, oraşul a fost
prădat de oştirea lui Gavril
Bathory, care în anul 1 6 1 1
a făcut o invazie în Ţara
Românească.
Spre a completa ştirile ce
le avem asupra Bucureşti­
lor la sfârşitul veacului al
XVI-lea, menţionăm că or­
ganizaţia comunală era la fel
cu a celorlalte oraşe dela noi.
In fruntea ei se afla un sfat Biserica Sf. Gheorghe-Nou şi hanul
orăşenesc, compus din un
judeţ şi 12 pârgari, cari aveau în grija lor nu poarele din Balcani, o mare răscoală contra Turcilor,
numai întreagă administraţia oraşului, dar şi drep- susţinută şi de alte puteri creştine, Bucureştii ajung
tul de a da acte de proprietate pentru locurile centrul revoluţionarilor balcanici,
ce se cumpărau în raza oraşului.
Sigiliul oraşului reprezenta pe
vremea aceea pe Maica Dom­
nului cu pruncul in braţe ).
!
Bucureştii capitala Ţării-Ro­
mâneşti. Cum a devenit oraş mare.
Epoca ce a urmat domniei lui
Mihai Viteazul poate fi consi­
derată ca începutul unei ere de
mare desvoltare pentru oraşul
nostru.
Este adevărat că importanţa
militară a Bucureştilor a scăzut
cu totul, dar din punct de vedere
politic şi comercial au ajuns pri­
mul oraş din Ţara Românească
şi unul din cele mai însemnate
din sud-estul Europei.
Succesele lui Mihai Viteazul
contra Turcilor au deşteptat nu
numai atenţia şi entuziasmul Ro­
mânilor, dar şi al popoarelor cre­ Biserica Grecilor foşti a Gheormei Banul (Raffet 1837) Col. Olsxewsky
ştine supuse semilunei. Cu toţii
încep de acuma o acţiune tot mai energici spre a De altă parte Domnii din veacul al XVII-lea
se libera de sub stăpânirea turcească. Domnii având o cultură superioară câştigată în străinătate,
Ţării Româneşti sunt consideraţi ca şefii naturali au căutat să ridice Bucureştii la nivelul oraşelor
ai acestei mişcări, iar oraşul Bucureşti, care era mari din ţările civilizate. Este adevărat că mulţi
situat în poziţia cea mai potrivită pentru conducerea dintre aceşti Domni au fost crescuţi în cultura
grecească şi au provocat din această cauză o
') Cf. actele publicate de Gion, o. c., pag. 723 urm. puternică reacţiune a boierilor de ţară, dar şi