Page 17 - 1932-09
P. 17

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI                                399

           Pe  ţărmul  drept  al  Dâmboviţei  oraşul  sa  întins   «  In  aceeaş  seară  principele  a  trimis  pe  prefectul
         pe actuala cale Şerban-Vodă, pe unde încă de mult   palatului  şi  ne-a  invitat  pentru  a  doua  zi  la  masă.
         trecea  grădina  domnească;  de  asemenea  în  direcţia   La  ora  fixată  veniră  boierii  şi  trăsurile  domneşti
         bisericii  Sf.  Apostoli,  ridicată  de  zid  de  Matei   şi  plecarăm  îndată  la  palat.  Eram  însoţiţi  de  vreo
         Basarab.  De  aici  spre  actualul  deal  al  Mitropoliei   200  de  ostaşi  din  garda  domnească,  înarmaţi  şi
         şi  spre  vechea  mănăstire  Sf.  Ecaterina  erau  locuri   îmbrăcaţi mai bine decât cei din Transilvania.
         puţin populate şi acoperite mai
         mult  cu  grădini  şi  cu  vii.  In
         această  regiune  sa  dat  în  1631
         lupta  dintre  Matei  Basarab  şi
         Leon-Vodă,  in  amintirea  căreia
         s’a zidit mai târziu biserica Slo­
         bozia de pe calea Şerban Vodă.
            Această  regiune  însă  a  în­
         ceput  să  se  populeze  după  ce
         la 1658 Constantin  Şerban, ur­
         maşul  lui  Matei  Basarab,  a  ri­
         dicat  pe  colina  centrală,  dintre
          Radu-Vodă  şi  Mahai-Vodă,mă-
          năstirea Sf. Constantin şi Elena,
         devenită  mai  târziu  mitropolia
          şi  astăzi  patriarhia  ţării.  Dela
          acest Domn, Constantin Şerban,
          a primit numele lacul din apro­
          piere  :  heleşteul  lui  Şerban-
          Vodă,  şi  tot  dela  el  drumul  ce
          mergea  spre  Giurgiu  s’a  numit   Biserica Sf. Gheorghe Nou şi hanul (1837) vedere din faţă Col. Obzewski
          mai târziu calea Şerban-Vodă.
            înfăţişarea  oraşului  în  timpul  urmaşilor  lui   «  Toate  străzile  şi  pieţele  oraşului  erau  pline  de
          Mihai  Viteazul,  în  domnia  lui  Matei  Basarab   mărfuri  scumpe,  pe  care  negustorii  italieni,  greci,
          şi  a  lui  Constantin  Şerban,  epocă  în  care  Bucu­  armeni şi turci le expuseseră spre vânzare. Mulţimea
          reştii  ajung  un  oraş  mare,  ne-o  descriu  câţiva   şi  numărul  poporului  adunat  erau  atât  de  mare,
          călători  străini  veniţi  parte  din  Apus,  parte  de   de părea că toţi Valahii se strânseseră acolo.
          peste Dunăre.                                      « La curte de asemenea erau foarte mulţi boieri;
            In  relaţiile  lor  aceşti  scriitori  nu  se  mărginesc
          să  ne  comunice  numai  impresia  generală  ce  le-a
          făcut  vizitarea  oraşului,  ci  ne  dau  şi  unele  detalii
          despre  viaţa  şi  obiceiurile  de  aici.  Ei  mai  povestesc
          şi  modul  cum  au  foat  primiţi  de  Domn  sau  de
          boieri, informându-ne astfel în mod indirect despre
          aspectul şi ceremon:alul Curţii Domneşti.
            De aceea reproducând paginile consacrate şederii
          lor în Bucureşti, nu ne vom opri numai la pasagiile
          in  care  fac  descrierea  oraşului,  ci  vom  adăuga  şi
          pe  acelea  care  vorbesc  despre  viaţa,  ceremoniile  şi
          obiceiurile  dela  Curtea  Domnească  sau  din  alte
          medii bucureştene.
            In  anul  1630,  pe  vremea  lui  Leon  Tomşa,  oraşul
          nostru  a  fost  vizitat  de  ambasadorul  suedez,  Paul
          Strassburgh.  Acesta  numeşte  Bucureştii  «metro­
          polă » — ad metropolim Bucarestim — pe câtă vreme
          despre  Târgovişte  spune  că  fusese  odată  reşedinţă
          domnească: olim palatinum sedes.                   Curte de mănăstire bucureşteană (sec. XIX) Col. Stahl
            Bucureştii  i  se  par  un  oraş  întins  şi  foarte  mare,
          cu străzi şi pieţe bogate. « Ajungând în faţa acestui   ceremoniile  foarte  lungi  şi  un  mare  lux  în  îmbră­
          mare  şi  foarte  întins  oraş  —  spune  el  —  ne-au   cămintea oamenilor şi a cailor.
          întâmpinat vreo sută de boieri înarmaţi, cari veniau   « Palatul însă era ruinat din pricina vechimii şi a
          spre  noi  în  fuga  mare,  ca  şi  cum  ar  fi  voit  să  ne   deselor schimbări de Domni.
          atace,  şi  descălecând  ne-au  salutat  în  numele  lui   «Principele  cu  capul  acoperit  mă  aştepta  în  uşa
          Leon-Vodă, apoi ne-au însoţit până la gazda noastră.  sălii de primire, plecându-se înaintea mea, după
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22