Page 17 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 399

Pe ţărmul drept al Dâmboviţei oraşul sa întins « In aceeaş seară principele a trimis pe prefectul
pe actuala cale Şerban-Vodă, pe unde încă de mult palatului şi ne-a invitat pentru a doua zi la masă.
trecea grădina domnească; de asemenea în direcţia La ora fixată veniră boierii şi trăsurile domneşti
bisericii Sf. Apostoli, ridicată de zid de Matei şi plecarăm îndată la palat. Eram însoţiţi de vreo
Basarab. De aici spre actualul deal al Mitropoliei 200 de ostaşi din garda domnească, înarmaţi şi
şi spre vechea mănăstire Sf. Ecaterina erau locuri îmbrăcaţi mai bine decât cei din Transilvania.
puţin populate şi acoperite mai
mult cu grădini şi cu vii. In
această regiune sa dat în 1631
lupta dintre Matei Basarab şi
Leon-Vodă, in amintirea căreia
s’a zidit mai târziu biserica Slo­
bozia de pe calea Şerban Vodă.
Această regiune însă a în­
ceput să se populeze după ce
la 1658 Constantin Şerban, ur­
maşul lui Matei Basarab, a ri­
dicat pe colina centrală, dintre
Radu-Vodă şi Mahai-Vodă,mă-
năstirea Sf. Constantin şi Elena,
devenită mai târziu mitropolia
şi astăzi patriarhia ţării. Dela
acest Domn, Constantin Şerban,
a primit numele lacul din apro­
piere : heleşteul lui Şerban-
Vodă, şi tot dela el drumul ce
mergea spre Giurgiu s’a numit Biserica Sf. Gheorghe Nou şi hanul (1837) vedere din faţă Col. Obzewski
mai târziu calea Şerban-Vodă.
înfăţişarea oraşului în timpul urmaşilor lui « Toate străzile şi pieţele oraşului erau pline de
Mihai Viteazul, în domnia lui Matei Basarab mărfuri scumpe, pe care negustorii italieni, greci,
şi a lui Constantin Şerban, epocă în care Bucu­ armeni şi turci le expuseseră spre vânzare. Mulţimea
reştii ajung un oraş mare, ne-o descriu câţiva şi numărul poporului adunat erau atât de mare,
călători străini veniţi parte din Apus, parte de de părea că toţi Valahii se strânseseră acolo.
peste Dunăre. « La curte de asemenea erau foarte mulţi boieri;
In relaţiile lor aceşti scriitori nu se mărginesc
să ne comunice numai impresia generală ce le-a
făcut vizitarea oraşului, ci ne dau şi unele detalii
despre viaţa şi obiceiurile de aici. Ei mai povestesc
şi modul cum au foat primiţi de Domn sau de
boieri, informându-ne astfel în mod indirect despre
aspectul şi ceremon:alul Curţii Domneşti.
De aceea reproducând paginile consacrate şederii
lor în Bucureşti, nu ne vom opri numai la pasagiile
in care fac descrierea oraşului, ci vom adăuga şi
pe acelea care vorbesc despre viaţa, ceremoniile şi
obiceiurile dela Curtea Domnească sau din alte
medii bucureştene.
In anul 1630, pe vremea lui Leon Tomşa, oraşul
nostru a fost vizitat de ambasadorul suedez, Paul
Strassburgh. Acesta numeşte Bucureştii «metro­
polă » — ad metropolim Bucarestim — pe câtă vreme
despre Târgovişte spune că fusese odată reşedinţă
domnească: olim palatinum sedes. Curte de mănăstire bucureşteană (sec. XIX) Col. Stahl
Bucureştii i se par un oraş întins şi foarte mare,
cu străzi şi pieţe bogate. « Ajungând în faţa acestui ceremoniile foarte lungi şi un mare lux în îmbră­
mare şi foarte întins oraş — spune el — ne-au cămintea oamenilor şi a cailor.
întâmpinat vreo sută de boieri înarmaţi, cari veniau « Palatul însă era ruinat din pricina vechimii şi a
spre noi în fuga mare, ca şi cum ar fi voit să ne deselor schimbări de Domni.
atace, şi descălecând ne-au salutat în numele lui «Principele cu capul acoperit mă aştepta în uşa
Leon-Vodă, apoi ne-au însoţit până la gazda noastră. sălii de primire, plecându-se înaintea mea, după