Page 20 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 401

► « Oraşul este mai frumos clădit decât Iaşii, deşi
este mai mic. Aproape toate casele au acoperişul
de şindrilă. Intărituri nu sunt de loc, afară de
mănăstirile întărite, anume Sf. Mihai şi cea po­
menită mai sus (Radu-Vodă) ). Oraşul e împodobit
1
şi cu frumoase biserici de zid. Cea mai frumoasă
şi cea mai de frunte însă este mănăstirea unde fusese
aşezat solul. Se află pe o insulă înaltă într’un loc
frumos, înconjurat de apele râului Dâmboviţa,
care străbate oraşul. Biserica din această mănăstire
e foarte frumoasă ca arhitectură şi zugrăveală şi o
alta mai frumoasă, sau măcar asemănătoare, n'am
văzut. Intr’o capelă lângă biserică este îngropat,
împreună cu soţia sa, Radul voevodul muntenesc,
fundatorul mănăstirii şi bisericii. Castelul in care
> locuieşte Domnul este într’o vale între râuri, pe
dinafară nu e urât, dar nu are nimic deosebit ».
Ca să ne dăm seamă de pompa cu care se primiau
soliile străine pe timpul lui Matei Basarab, vom
mai reproduce din acest călător primirea ce s’a
făcut la intrarea în Bucureşti şi cea dela curtea
domnească:
«.. ne ieşi înainte pe râul Colentina toată curtea
Domnului cu hatmanul în frunte. Erau toţi frumos
îmbrăcaţi, călări pe cai turceşti şi deosebit de ei Turnul şi spitalul Coltei (după Gion, Ist. Buc.)
cinci steaguri de oşteni. Aid a urat bun sosit acestuia, a cărui funcţie este să poarte buzduganul
solului, în numele Domnului, nepotul de soră al şi spada domnească in public. . . ). După aceste
1
’) Solia a fost găzduită la mănăstirea Radu-Vodă încă in *) Preda Brăncoveanu, mare spătar; mama lui era vară nu
seara sosirii in Bucureşti. soră cu Matei Voevod. (Nota d-lui Panaitescu).