Page 26 - 1932-09
P. 26

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI                               407


         comercială  a  Capitalei,  deoarece  in  primul  rând   faţa căreia, pe partea dreaptă, era biserica Doamnei
         ele  indicau  cele  două  direcţii  in  care  se  desvolta   lui  Şerban  Vodă.  Probabil  Brâncoveanu  a  prelungit
         târgul  bucureştean,  iar,  de  altă  parte,  dovedesc   acest  «  pod  •  mult  mai  departe  spre  a  face  o  legă­
         grija  ce  o  purtau  aceşti  Domni  pentru  propăşirea   tură  mai  directă  cu  castelul  ce  şi-a  zidit  la  Mogo-
         negoţului oraşului.                              şoaia (actuala proprietate a prinţului Bibescu).
           De  altfel  hanurile  nu  erau  numai  simple  ho­
         teluri,  ci  după  cum  ne  spune  Del  Chiaro,  secre­
         tarul  lui  Brâncoveanu,  nişte  clădiri  mari  cu  ziduri
         puternice,  cu  colonade  interioare  de  jur  împrejur,
         cuprinzând  pe  lângă  camere  de  locuit,  numeroase
         prăvălii boltite, in care marfa era asigurată şi contra
         incendiului  şi  contra  furtului.  Păzitori  speciali  erau
         însărcinaţi  cu  închiderea  porţilor  în  fiecare  seară
         şi  cu  supravegherea  siguranţei  şi  liniştei  negu­
         storilor *).
  >        In legătură cu desvoltarea târgului în direcţiile
         amintite,  trebue  să  punem  şi  avântul  ce  l-au  luat
         din  acest  timp  două  artere  de  comunicaţie:  Calea
         Braşovului,  ce  va  purta  mai  târziu  numele  de
         Podul  Mogoşoaei  (actuala  Calea  Victoriei)  şi  Uliţa
         Târgului din Afară (actuala Calea Moşilor).
           Prima  pleca  dela  Dâmboviţa  şi  urcând  dealul
         prin  faţa  bisericii  Sf.  Ioan  cel  Mare  (azi  Casa  de
         Depuneri)  şi  casele  Bălăcenilor  (azi  Palatul  Po­    Fântâna din str. Antim Colecţia Stahl
         ştelor),  trecea  pe  la  capătul  Uliţii  Mari  (str.  Lips­
         cani)  şi  a  Uliţii  Zlătarilor  (str.  Stavropoleos)  şi   A doua trecea pe lângă noua piaţă Sf. Gheorghe şi
         înainta  aproape  numai  printre  proprietăţi  canta-   înainta până la Biserica Sfinţilor şi de aici se prelun-
         cuzineşti până la mănăstirea Sărindar.           gia până la Târgul din afară, actualul Târg al Moşilor.
            înainte  de  a  ajunge  aici,  trecea  pe  lângă  curtea   Natural  că  oraşul  s’a  desvoltat  in  acest  timp  şi
         lui Şerban Vodă (azi fosta legaţie a Rusiei) în  în  alte  direcţii  şi  o  sumă  de  cartiere  noui  au  luat
                                                          naştere,  mai  ales  în  jurul  bisericilor  mici  clădite
           ') Del Chiaro, Istoria delle moderne rivolazioni delta Valachia   de  boieri  pe  imensele  terenuri  ce  posedau,  cum
  t      (ed. Iorga), p. 25.                              şi de negustorii din spre periferie.
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31