Page 27 - 1932-09

4o8 B O A B E D E G R Â U

J
De sigur că în primul rând a luat o mare den sus * ), totuşi încă din vremea lui Matei Ba-
desvoltare cartierul Sf. Gheorghe Nou în legătură sarab, găsim în apropierea acestei mănăstiri biserica
cu piaţa şi apoi cu instituţiile întemeiate de spătarul Sf. Apostoli şi nu departe de ea curtea boierească
Mihail Cantacuzino la mănăstirea Colţea din apro­ a vestitului postelnic Constantin Cantacuzino, stră­
piere: spitalul şi şcoala de slavoneşte şi de româ- moşul acestei familii. Strada care ducea la această
curte se chema Podul Cilibiului, după numele de
« celebi * (nobil) ce i se dăduse postelnicului.
De aci până în spre actuala Calea Rahovei,
atunci Podul Calicilor, erau proprietăţile Dude-
ştilor, cu casa lor celebră şi apoi pe lângă mănă­
stirea Sf. Ecaterina şi în faţa dealului Patriarhiei
până în spre Calea Şerban Vodă, proprietăţile
Brâncovenilor. Pe aceste din urmă Constantin
Brâncoveanu a zidit două frumoase palate: unul
unde se construeşte astăzi localul Senatului şi
altul unde sunt acum construcţiile spitalului Brân-
covenesc şi piaţa de legume. Se ştie de altfel că
acest Domn a restaurat şi Curtea Domnească şi a
pus să se aranjeze şi grădina ei după sistemul
italian *).
Casa Cantacuzino (astăzi Muzeul Municipal) Tot pe ţărmul drept al gârlei, dar mai departe
spre culmea dealului Spirei, erau proprietăţile
neşte. Tot la această mănăstire s'a ridicat deasupra Merişanilor, Mileştilor şi Rudenilor. Pe un loc
porţii de intrare Turnul Colţei, atât de mult dăruit de aceştia a ridicat la sfârşitul domniei lui
admirat de localnici şi de străini pentru forma şi Brâncoveanu, mitropolitul Antim Ivireanu, stră­
înălţimea lui neobişnuite la noi, pentru ceasornicul lucita biserică ce-i poartă numele. De asemenea
său şi pentru cele două figuri de soldaţi în uni­ tot în această direcţie s'au desvoltat cartierele din
formă germană şi cu puşca pe
umeri, zugrăvite, ca şi cum ar
sta de sentinelă, de o parte
şi de cealaltă deasupra porţii ’).
Ţinând seamă că un Sandu
Colţea a fost colonel în armata
lui Carol XII, regele Suediei,
luând parte cu un regiment de
Români la luptele ce le-a purtat
acesta în Polonia *), se explică
de ce tradiţia atribuie soldaţilor
suedezi ridicarea acestui turn.
Alte cartiere noui s’au format
în jurul bisericii Sf. Vineri,
întemeiată de Aga Niţă; a bise­
ricii Sf. Ilie-Gorgani de pe mo­
vila de pe stânga Dâmboviţei
in faţa mănăstirii Mihai Vodă;
în jurul bisericii Măgureanului,
in mahalaua Scorţarului (mai
jos de actuala stradă Carol I);
in jurul bisericii Oţetari zidită
de nişte negustori; în jurul bi­
sericii Săpunarilor, al bisericii Curtea unei case boiereşti (1865) din str. Mântuleasa Colecţia
Brezoianului, al bisericii Taba­ Muzeului Municipal
cilor (mahalaua Olteni).
Pe ţărmul drept al Dâmboviţei oraşul de ase­ jurul bisericilor Slobozia şi Sf. Nicolae din Prund.
menea s'a întins mult în acest timp. Deşi Brân- In sfârşit, în timpul lui Şerban s'a ridicat pe dea­
coveanu spune in actele sale, că mănăstirea Mihai lul Cotrocenilor mănăstirea cu acest nume, care
Vodă este «lângă oraşul Domniei mele Bucureştii deveni mai târziu reşedinţa de vară a Domnilor.

’) Cf. descrierea lui Sulzer, o. c., p. 093- ') Cf. Arhiva Brăncov., p. 78.
*) Caragea în Revista Istorici a. 1909, p. 55. J ) Del Chiaro, o. p. 26.