Page 30 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 411

sunetul clopotelor, de când am pus piciorul pe Dar afară de boieri vin şi mulţi străini, in special
pământul Turciei »*). Greci şi Levantini, apoi Bulgari, Sârbi, Arnăuţi şi
Evrei spanioli, iar din Ardeal trec tot mai mulţi
Oraş cosmopolit cu caracter oriental. După nă- Români, Saşi şi Unguri.
praznica moarte a lui Brâncoveanu şi a urmaşului Fanarioţii fiind Greci preferă în toate afacerile
său Ştefan Cantacuzino, cele două principate ro­ pe Levantini şi pe Balcanici; au însă de regulă
mâneşti, Ţara Românească şi Moldova, încap secretari Francezi.
sub stăpânirea Fanarioţilor. Impresia ce a fă­ Curtea străină a influenţat în primul rând asupra
cut-o în Bucureşti instalarea primului Domn boierilor şi intelectualilor. Limba ce se vorbea
fanariot, Nicolae Mavrocordat (1716), a fost cât acolo era cea grecească şi clasa superioară româ­
se poate de rea. nească a trebuit să o înveţe. Moda şi eticheta dela
In orice caz prin faptul că Poarta nu i-a îngă­ Curte erau cele dela Constantinopol, boierii şi
duit să aibă putere armată, nici să facă politică clasa cultă le-au adoptat. Portul, obiceiurile sunt

Adunarea Obşteasca (primul parlament) 1837 de Raffet Col. Muzeului Municipal
externă, prestigiul lui era foarte scăzut faţă de al de asemenea ca în capitala imperiului turcesc, ai
Domnilor anteriori. De altfel aceasta s’a văzut noştri le imită. Boierii şi negustorii îşi lasă vechile
chiar scurt timp după sosirea noului Domn în lor costume şi adoptă anteriul, giubeaua, işlicul
Bucureşti, când o trupă de Austriaci, cari erau în şi papucii. Jupânesele şi cucoanele introduc moda,
luptă cu Turcii, au putut pătrunde în Capitală şi stofele, podoabele dela Constantinlpol. Plimbările
lua prizonier pe Mavrocordat, care fu dus în Ar­ în trăsuri — carete, rădvane, căleşti — devin oare­
deal. In special clasa boierească a suferit din cum obligatorii pentru cei din clasa superioară
cauza desfiinţării armatei o transformare însem­ — protipendada — iar viaţa trândavă, de intrigi
nată, deoarece şi-a pierdut caracterul ei militar şi de cancanuri, ia locul vechii vieţi ostăşeşti sau
şi a devenit o clasă de curteni, cari caută să fie de ţară.
cât mai aproape de Curtea Domnească. Prăvăliile negustorilor se încarcă tot mai mult
Astfel, de acum înainte boierii mari şi mici îşi cu mărfuri orientale, iar atelierele meşteşugarilor
lasă moşiile şi se grămădesc tot mai mult in Ca­ lucrează mai ales obiecte şi bijuterii după moda
pitală, unde-şi zidesc case şi iau parte la viaţa dela Constantinopol.
orăşenească. Viaţa oraşului devine tot mai zgomotoasă şi
mai agitată. In pieţe comercianţii îşi laudă în gura
*) Chisthull, Călătorul noastră In Tarcia in Bulet. Soc. mare mărfurile; pe străzi negustorii ambulanţi
Gcogr. XLI (1922), p. 201. strigă cu glas tare numele produselor ce vând,