Page 32 - 1932-09
P. 32
CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 4«î
nobila intenţie ca din veniturile lor să se susţină şarea orientală, lăsând posterităţii greaua sarcină
lupta creştinismului contra propagandei musul de a le alinia şi sistematiza.
mane tot mai ameninţătoare Dar călugării greci, Apogeul acestei orientalizări a Bucureştilor se
cari prin abuz s’au stabilit in aceste mănăstiri constată în timpul lui Alexandru Ipsilante (1774 —
închinate, au transformat înaltele şi pioasele intenţii 1782). Domnia de opt ani a acestuia s’a caracte-
ale donatorilor în speculă mur
dară şi desfrâu, de care s’au
scârbit la urmă şi cei mai
indulgenţi bucureşteni şi au
început cu toţii o luptă aprigă
şi necruţătoare în contra cle
rului grec, pângăritorul pietăţii
româneşti şi al moralei creştine.
Numai câteva dintre aceste
mănăstiri închinate întreţineau
şcoli sau spitale. Dintre şcoli
merită să fie amintite cea dela
Sf. Gheorghe Vechiu, unde se
pregăteau viitorii scriitori în
cancelarii, condicari şi tradu
cători de acte slavoneşti în ro
mâneşte; cea de muzică bise
ricească — de psaltichie sau
muzichie — dela biserica epi
scopiei Râmnicului (actualul
Ateneul Român) şi şcoala supe
rioară dela mănăstirea Sf. Sava,
unde toate obiectele se predau
în greceşte de către « dascăli *
străini. Palatul Sutzu Colecţia Muzeului Municipal
Bisericile mai mici din oraş
şi dela periferie, conduse în cea mai mare parte rizat de o parte printr’o intensificare a influenţei
de preoţi cu totul inculţi, nu făceau decât să în greco-levant ine, de altă parte printr’o serie de con-
treţină şi să întărească în popor credinţele şi construcţii din cele mai importante.
In primul rând acest Domn
şi-a ridicat un nou palat, căci
cel vechiu se deteriorase cu
totul. Cartierul în care şi l-a
construit nu era de loc cen
tral, dimpotrivă izolat pe ţărmul
drept al Dâmboviţei în ime
diata apropiere a mănăstirii
Mihai Vodă, pe un deal aco
perit de vii (actualul Arsenal),
începută în primăvară anului
1775 construcţia s'a terminat in
toamna anului următor. Con
timporanii o arată ca o clădire
fără stil, «de forma unui or
felinat mediocru », construită
de arhitecţi turci sau bulgari *).
Apoi spre a putea primi în
condiţii bune pe oamenii in
fluenţi dela Poartă, cari veniau
Şoseaua Kissdcf iama (1850) Col. Muzeului Municipal ori treceau prin Bucureşti, el
ridică în apropiere de vechea
practicele superstiţioase, iar din punct de vedere Curte Domnească, aşa numita * Casa Beilicului *
urbanistic aceste construcţii lipsite de orice gust la începutul Podului Şerban Vodă de pe ţărmul
artistic şi răsfirate fără de niciun sistem în diferite
părţi ale oraşului, i-au sporit şi mai mult înfăţi