Page 33 - 1932-09

414 B O A B E D E G R Â U
stâng al gârlei; de atunci porţiunea această de deveniră de asemenea un punct de atracţie pentru
stradă s'a numit Podul Beilicului. boierimea bucureşteană. Se spune că extravagantul
Tot lui Ipsilante i se datoreşte înfiinţarea unui Domn venia adeseori aici într'o trăsură curioasă
azil şi spital de copii, numit Orfanotrofion şi aşezat trasă de doi cerbi *). Cu toate acestea Mavrc-
lângă biserica Sfinţilor. gheni, care poate fi considerat ca tipul fanario­
El s'a mai interesat şi de lucrări edilitare, în tului exaltat, a zidit pentru azilul de copii înte­
special de fântâni, care erau o necesitate impe­ meiat de Ipsilante o frumoasă clădire lângă acest
rioasă pentru bucureşteni. Curtea domnească se loc de distracţie (actualul spital Filantropia).
aproviziona pe atunci cu apă de băut tocmai dela O imagine fidelă de cum se înfăţişau Bucureştii
Mărcuţa, unde era un izvor de apă foarte bună. în acest timp ne dă austriacul Sulzer, care a pe­
Tot el înfiinţă şi Academia grecească de lângă trecut mai mulţi ani în oraşul nostru.

Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti în sala vechei Camere a deputaţilor din Bucureşti (Fr. Dame, Buk.)

palatul lui Brâncoveanu, unde tinerii boieri se «Bucureşti... capitala judeţului Ilfov şi a în­
perfecţionau în limba şi cultura greacă. tregii Valahii, reşedinţa obişnuită a Domnului din
Natural că Domnul fanariot s'a ocupat şi de timpul lui Constantin Brâncoveanu, şi a tuturor
localurile de distracţie pentru ai lui şi pentru boieri. boierilor, cari au slujbe sau le caută, cum şi a is­
In acest scop a construit la Herăstrău pe malul pravnicului acestui judeţ, căruia însă îi este de­
lacului un frumos chioşc «după gustul turcesc », stinată ca loc de reşedinţă Gherghiţa, dincolo de
care a devenit un punct de atracţie pentru «pro­ Ialomiţa,.. sunt aşezaţi la depărtare de 8 ore de
tipendadă ». Doamnei însă îi plăcea mai mult po­ Dunăre, în cea mai mare parte pe ţărmul nordic
ziţia din mica insulă de pe Dâmboviţa din apro­ al Dâmboviţei, într'o regiune din cele mai ferme­
pierea bisericii Sf. Elefterie, acoperită de vii şi cătoare ... Are străzi foarte lungi acoperite în loc
de pomi roditori, unde \enia adeseori să-şi alunge de pavaj de piatră cu scânduri groase de stejar,
urîtul, rămânând până noaptea târziu la lumina şi foarte multe case boiereşti de cărămidă, mari,
strălucitoare a lunei. dar rău întreţinute şi neorânduite, care nu sunt
In privinţa localurilor de distracţii Alexandru aşezate în rând sau aliniate, ci împrăştiate încoace
Ipsilanti a fost însă întrecut de unul dintre ur­ şi încolo şi încunjurate de obiceiu cu grădini şi
maşii săi, Nicolae Mavrogheni. Acesta, după ce curţi care intră în stradă.
clădi la capul nordic al Podului Mogoşoaei, bise­
rica Izvorul Tămăduirii, ridică în apropierea ei *) Pentru toate acestea Sulzer o. cBerindeiu in * Revista
mai multe chioşcuri şi fântâni cu avuzuri, care Română » 1861, p. 616 urm., Gion, o. c. passim.