Page 35 - 1932-09

4i6 B O A B E D E G R Â U

colţuri, după sistemul german, şi pe al cărei cat poziţia ei încântătoare, decât aş putea să o descriu
de jos, exact deasupra porţii, se află zugrăviţi eu. Un loc incomparabil pentru un oraş, unde
de o parte şi de alta, câte un soldat în uniformă domină luxul şi plăcerea; un colţ trist pentru
germană, cum se purta la începutul acestui veac acela care nu-şi caută plăcerea numai în frumu­
şi încă în ultimul războiu austro-turc, şi cu puşca seţea naturii neartificiale, liniştite. Niciun restau­
pe umăr ca şi cum ar sta de sentinelă... rant, nicio sală de dans; o biserică, cu o locuinţă
pentru un popă sărac, care trăeşte din cultura
albinelor, aceasta este tot ce se poate vedea în
această insulă. Abia o vizitează vreun Valah câte
odată pe an, cu excepţia actualei principese, pentru
ale cărei sentimente fine, trebue să recunoaştem
cu dreptate, că nu se găseşte nicăiri mai mare dis­
tracţie decât în astfel de locuri pe care din cauza
plictiselii dela Curte le vizitează în fiecare zi şi
unde adeseori obişnueşte să întârzie până La
miezul nopţii, mai ales când luminează luna
strălucitoare * *).
Ca o complectare a acestui tablou interesant,
vom aminti că întinderea nemăsurată a oraşului
prezintă foarte mari inconveniente, deoarece de o
parte se creiau în interiorul lui un mare număr
Bd. Elisabeta (la stânga biserica Sărindar, acum dărâmată) de locuri virane, maidane, care stricau cu totul
estetica şi erau focare de murdării, de altă parte
Col. Muzeului Municipal
se făcea imposibilă o bună gospodărie edilitară.
« Hanul Şerban Vodă, zidit de prinţul Şerbar. De aceea Domnitorul C. Hangerli a trebuit să ia
Cantacuzino, care este cel mai renumit dintre în anul 1798 măsuri — care de altfel au rămas
toate cele şapte de aci, şi în care s'a refugiat de nerealizate — de a se stabili periferia oraşului şi a
formă ultimul prinţ Ghica, când la începutul ulti­ se împiedica clădirea de case în afara zonei fixate.
mului războiu ruso-turc Bucureştii au fost in­ Cu acest prilej s'a făcut şi o catagrafie a cartierelor
vadaţi de aşa numiţii volintiri ruşi, cu ştirea şi — mahalale — şi străzilor — uliţe — constatându-sc
învoirea lui, şi a fost alungată din oraş o garni­ că erau vreo 90 de mahalale, care au fost grupate
zoană turcească mult mai puternică. în 5 plăţi, precursoarele celor 5 culori de astăzi.
«Mănăstirea Văcăreşti, al cărei ctitor este prinţul Pentru buna întreţinere a străzilor, în special a
Nicolae Mavrocordat, a devenit şi mai renumită celor principale, numite poduri, exista un serviciu
prin unele ciocniri ce au avut loc acolo între Turci
şi Ruşi în ultimul războiu, decât este prin poziţia
ei încântătoare şi prin clădirea destul de fru­ J
moasă. Ea e situată, ca şi Cotrocenii, cari sunt o
ctitorie a familiei Cantacuzino, la oarecare de­
părtare de oraş, şi anume prima la marginea estică,
ceastălaltă la marginea vestică; amândouă pe dea­
luri foarte frumoase înconjurate de vii.
« Mihai Vodă, care poartă numele ctitorului său,
este o mănăstire, pe care principii anteriori au
întrebuinţat-o de obiceiu ca reşedinţă de vară.
Ea are deasemenea o înălţime şi un aspect foarte
plăcut, însă acum este cu totul părăginită.
« Acelaş lucru se poate spune despre mănăstirea
Radu Vodă...
«Drept cel mai frumos loc din Bucureşti sau
din apropiere, dar care nu e pe deal, trebue să
menţionez mica insulă Sf. Elefterie. Fără să descriu
mai pe larg poziţia ei fermecătoare la poalele Manifestaţie la 1848 Col. Acad. Rom.
scundei movile acoperită cu vii, ce se pierd in gră­
dinile de pomi care ajung până la ţărmul Dâm- de podari, oameni însărcinaţi cu curăţirea jghia-
boviţei, imaginaţia oricui va vedea acest loc în bunlor ce erau făcute la mijloc de-a-lungul stră­
planul meu *) îşi va reprezenta cu mult mai viu zilor, pentru ca astfel apele să se poată scurge în
canalele ce se vărsau în Dâmboviţa. De acest
‘) Cartea lui Sulzer are anexat un mic plan, foarte im­
perfect, al Bucureştilor. *) Sulzer, o. c., I p. 289 urm.