Page 36 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 4*7

serviciu ţinea şi îngrijirea fântânilor — cişmelelor — reşti. Toţi erau pătrunşi de ideile noui de libertate
ce erau în diferite puncte ale oraşului. Amândouă şi egalitate; toţi cunoşteau aspiraţiile generoase
serviciile erau conduse de « marele cişmigiu *, care din Apus şi se credeau datori să le propage printre
locuia de regulă în apropiere de lacul Cişmigiu, cetăţenii Capitalei.
lângă care pe dealul din spatele actualului parc Activitatea lor era mult înlesnită de gazetele
se afla «Şipotul fântânilor*. Cea mai mare parte străine ce începură să fie trimise în Bucureşti şi
din oraş se servia însă cu apă de băut direct din
Dâmboviţa. Ea era adusă in foaie sau butoaie
de aşa numiţii sacagii, cari o vindeau orăşenilor.
Locurile unde intrau sacagiiiîn gârlă de luau apă
se numiau * vadurile sacagiilor *.
Cât priveşte iluminatul străzilor a rămas, ca şi
înainte, necunoscut. Nu era obiceiul ca publicul
să circule noaptea pe străzi, iar cine era nevoit
să umble îşi lumina drumul cu făclii aprinse
— masalale — sau cu felinare.
Mult contribuiau la pitorescul oraşului morile
ce erau instalate din distanţă în distanţă pe malul
gârlii şi care aparţineau cele mai multe mănăstirilor.
Dar Dâmboviţa nefiind canalizată se revărsa
aproape în fiecare an, distrugând tot ce găsia în
cale, acoperind cu nisip locurile de pe amândoi
ţărmurii pe o distanţă mare şi dând naştere la
nenumărate bălţi, mai mari şi mai mici, care dă­
deau un aspect urât cartierelor apropiate *).
De altfel, pe întreagă suprafaţa oraşului erau
presărate numeroase bălţi şi lacuri, din care unele
au dispărut treptat cu lucrările edilitare, altele
însă au rămas până târziu in veacul al XlX-lea.
Dintre lacuri amintim Cişmigiul, lacul Icoanei
(astăzi parc) şi lacul Filaret (astăzi Parcul Carol).

Intre orient şi occident. Tocmai când influenţa
greco-levantină devenise mai puternică şi se in­
filtrase mai adânc în viaţa Capitalei, încep să
apară unele semne de descompunere.
La drept vorbind însuş idealul culturii greceşti:
liberarea de sub stăpânirea turcească, a deşteptat Casi veche de negustor (str. Sf. Vineri). Colecţia Stahl
în mintea Bucureştenilor dorinţa de a se libera care erau cetite cu lăcomie de boieri, intelectuali
şi ei de sub stăpânirea fanariotă, reprezentanta şi burghezi. Aceşti din urmă erau în contact cu
acestei culturi. mişcarea din Apus şi prin desele călătorii de afaceri
De altă parte, războaiele ruso-turceşti provocate ce le făceau in Europa.
deCaterinall şi însoţite de lungi ocupaţii militare Natural că toate acestea au avut de urmare o
ale Capitalei, au dat nu numai speranţe cetăţenilor transformare radicală in modul de a gândi al
că vor putea să se libereze cu ajutorul acestei Bucureştenilor, din care cauză şi felul lor de viaţă
mari puteri, dar i-au pus în contact direct cu a început să se modifice conform cu moda şi
ofiţerimea rusă, care avea o mentalitate mai apro­ obiceiurile din Apus. Astfel se pregăteşte înlătu­
piată de cea din Apus şi pătrunsă de idei moderne. rarea treptată a culturii şi obiceiurilor greco-levan-
Şi mai apropiată de ideile apusene era mentali­ tine şi în acelaş timp a regimului fanariot.
tatea ofiţerilor austriaci, cari şi ei au avut prilejul De sigur că la aceasta a contribuit foarte mult şi
să stea în Bucureşti după ocuparea oraşului de stabilirea de consulate sau agenţii străine în Bucu­
armata prinţului de Coburg (1789—1791). reşti. In urma păcii dela Cuciuc-Cainargi dintre Ruşi
In sfârşit, un număr de refugiaţi francezi, ca şi şi Turci, s’a întemeiat mai întâiu un consulat ru­
de Români ardeleni fugiţi din cauza persecuţiilor sesc (1781), apoi unul austriac (1783), altul pru­
austro-ungureşti, s'au stabilit în acest timp în sian (1786), francez (1795) şi englez (1801). Aceste
Bucureşti, unde şi-au găsit întrebuinţare şi unii consulate erau tot atâtea nuclee de viaţă euro­
şi ceilalţi mai ales ca profesori prin familiile boie­ peană în Bucureştii orientalizaţi. Iar cum oraşul a
câştigat în timpul războaelor ruso-turceşti un rol
*) Cf. Pentru toate acestea mai ales * Marele Dicţionar Geo­ militar şi politic deosebit, prestigiul lui creşte şi
grafic», cuv. Bucureşti. din punct de vedere al politicii internaţionale. Ast-