Page 37 - 1932-09

418 B O A B E D E G R Â U

fel şi consulii străini din Bucureşti sunt conside­ rială, la zilele mari ale membrilor familiei imperiale
raţi ca superiori în grad celor din Iaşi; unii din se fac tedeum-ure la cari asistă întreagă oficiali­
ei îşi au reşedinţa în Bucureşti şi se duc numai tatea bucureşteană; biserica Curtea Veche devine
din când în când la Iaşi; unele puteri numesc un sobor pentru serviciile religioase oficiale *), iar pe
consul la Bucureşti şi un vice-consul la Iaşi. zidul mitropoliei se pune pajura rusească având
Era deci natural ca tot în Bucureşti să se re­ pe piept acvila românească.
percuteze cu mai multă intensitate mişcările re­ Ofiţerimea rusă găzduită prin casele boierilor
vine în contact mai strâns cu fa­
miliile acestora; mese, baluri, jo­
curi de cărţi îi împrietenesc pe
unii cu alţii; se fac chiar căsăto­
rii, care vor avea de urmare că
mulţi din aceşti ofiţeri vor rămâne,
după retragerea trupelor, stabi­
liţi în capitala noastră.
Şi în arhitectură încep a se
face transformări. Casele noui se
construesc în stil «europenesc »,
adoptat mai ales din Aideal sau
din Austria; cele vechi se repară
în acest stil. Mobilierul se schimbă
şi el conform cu noua arhitec­
tură, iar la mese se întrebuin­
ţează tot mai mult veselă şi ta­
câmuri aduse din Apus.
De sigur că ocupaţiile militare
Teatrul Naţional pe la 1870 Col. Acad. Rom.
au adus şi multe pagube şi neno­
voluţionare din Paris şi oraşul nostru să devie rociri, contribuind în parte la despopularea ora­
centrul întregii activităţi revoluţionare din sud- şului, din cauza jafurilor şi abuzurilor armatelor
estul Europii. Nu numai Grecii şi ceilalţi Balca­ străine, cum şi a bolilor molipsitoare.
nici, dar şi revoluţionarii poloni îşi găsesc adăpost De asemenea, o serie de incendii şi cutremure
liber şi sigur în Bucureşti, pregătind aici mişcă­ au distrus clădiri importante, şi uneori cartiere
rile ce trebuiau să izbucnească în ţările lor. întregi.
Mai ales după ce în 1795 guvernul republican Astfel în Decemvrie 1789 a ars cu totul vechiul
francez a numit consul în Bucureşti pe un straşnic palat domnesc, Curtea Veche, pe care armatele
jacobin, Hortolan, proprietarul primului Magazin austriace, care ocupau atunci Bucureştii, o trans­
Universel de aici, consulatul Franţei a devenit spri­ formaseră în spital.
jinitorul tuturor « apelpisiţilor » şi « cărvunarilor » In 1802 un cutremur puternic prefăcu în ruină
cum li se spunea la noi oamenilor cu idei revolu­ numeroase case şi deterioră noua Curte Dom­
ţionare ). Consulatul francez era atunci în Uliţa nească. In 1804 un foc mare a distrus cartierul
1
Işlicarilor, care pentru acest motiv fu numită negustoresc al Capitalei dela Sf. Gheorghe până
mai târziu Uliţa Franţuzească (actuala stradă în Podul Mogoşoaei, prefăcând în cenuşă mai multe
Carol). hanuri, prăvălii şi case de locuit, în total vreo
Dar odată cu ideile noui au început să se in­ 2000 de locuinţe. Distrugerea unei porţiuni a;ât
troducă şi obiceiuri noui, cum şi moda pariziană, de întinsă a oraşului a dat prilej Domnito­
mai ales la femei, şi astfel viaţa şi convenienţele rului Const. Ipsilante, ca la refacerea caselor să
sociale se schimbă şi ele încetul cu încetul. Când impună lărgirea şi alinierea străzilor şi să dea
la o petrecere dată de consulul francez Flury, prin aceasta o înfăţişare mult mai europenească
boierii români merseră însoţiţi de cucoanele lor — acestor cartiere centrale.
lucru neobişnuit până atunci — şi când la serate Iar în 1813 noua Curte Domnească arde şi ea
cucoanele au apărut îmbrăcate în rochii ca la cu totul, încât nu mai putu fi reconstituită. Rui­
Paris şi să joace dansuri europeneşti, s'a dat pri­ nele ei s'au numit de atunci « Curtea arsă », iar
mul semnal de transformare a societăţii în spirit Domnii vor trebui să locuiască de acum în case
apusean. particulare până când mai târziu casele lui C-tin
Ocupaţia rusească dintre 1806—1812 a detaşat Golescu de pe Podul Mogoşoaei vor deveni pa­
şi mai mult pe Bucureşteni de stăpânirea turcească lat domnesc (actualul Palat Regal).
şi de influenţa greco-levantină. La slujbele bise­ Merită să amintim că din timpul ocupaţiei
riceşti se pomeneşte acum ţarul şi familia impe­ austriace (1789—1791 ne-a rămas cel dintâiu plan

*) Gion, o. c., pag. 613 urm. 1 ) Cf. Arhivele Basarabiei, IV (1932) pag. 245.
t