Page 38 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 4 1 9

al Bucureştilor complet şi bine executat. El se Sf. Spiridon Vechiu, Creţulescu. Urmează 9 mănă­
1
datoreşte lui Ferdinand Ernst, fost ofiţer în stiri de a doua categorie: Sf. Sava, Stelea, Răzvan,
armata de ocupaţie, şi a fost achiziţionat de Sf. Elefterie, Udricani, Sf. Ecaterina, Spirea, Schitul
curând pentru Muzeul Municipal *). Hagi Dinu (mănăstire de maici). Biserici fără mă­
Mişcările revoluţionare din 1821 au a\ut şi ele năstiri sunt 72, şi biserici mai miri, aproape toate
urmări însemnate pentru Bucureşti. Intrarea lui de lemn, în părţile mărginaşe ale mahalalelor,
Tudor cu pandurii săi a fost privită de către lo­ cam 25, în plus 18 capele. Toate de ritul ortodox.
cuitori ca începutul realizării libertăţii naţionale Mai există o biserică catolică, alta luterană, una
şi când el a trecut la Mitropolie un mare număr de confesiunea elvetică (calvină), o biserică arme­
de admiratori şi de curioşi se strânseseră pe dealul nească şi în sfârşit o sinagogă.
de acolo. Iar cetirea proclamaţiei sale pe la răs­ « Hanuri mari, fără biserici, sunt 7, anume: hanul
pântii de către căpitanii lui s'a făcut în urale şi Filipescu, hanul Golescu, hanul Manuc, hanul Papa-
descărcări de pistoale. In schimb, eteriştii lui Ale­ scglu, hanul Constantin Vodă, hanul Zamfir şi hanul
xandru Ipsilante au îngrozit lumea cu jafurile lor Gabroveni. Hanuri mai mici sunt 28—30.
şi au provocat marea bejănie a boierilor mai în­ «Mai sunt 4 băi publice.
. semnaţi şi a negustorilor mai bogaţi. Iar cei « Dar în zadar s'ar căuta vreun monument pu­
ce au rămas în oraş au putut privi cu spaima blic, de orice fel, care să unească frumuseţea sau
pe aşa zişii «mavrofori * cari purtau insigne cu eleganţa cu utilitatea.
cap de mort şi cocarde şi steaguri cu tricolorul ' Mănăstirile sunt înconjurate de ziduri puternice
roşu-alb-negru *). şi înalte şi serviau odinioară, mai mult sau mai
Bucureştii aveau pe vremea aceea — ne spune puţin, drept castele. încă în ultima revoluţie Mi­
francezul Laurenţon — 14—15.000 de case şi vreo tropolia, Radu Vodă, Sf. Gheorghe şi altele de
100.000 de locuitori. Pe lângă casele mai vechi, mai mică importanţă au fost ocupate de insurgenţi.
sunt şi multe noui, care sunt frumoase. Boierii Dar clădirile interioare ale acestor mănăstiri nu
foarte luxoşi, sunt leneşi şi iubitori de gâlceavă, sunt de loc plăcute: ele sunt nişte îngrămădiri
dar ospitalieri şi risipitori. Le plac mult jocurile diforme de odăi, rău distribuite şi la care se ajunge
de cărţi, dar se duc şi la teatru, unde era o trupă pe nişte scări foarte rele de lemn, remize, maga­
germană. Cu prilejul mişcării lui Tudor, ei au zine, şi toate se închiriază oricui plăteşte, astfel
cerut dreptul să-şi aleagă Domni naţionali şi că se văd familiile cele mai cinstite instalate ală­
să izgonias că pe demnit. rii şi clerul grec *). turea de o familie desfrânată ori de femei publice,
In acelaş timp a început şi iluminatul străzilor etc. ceea ce natural este tot atât de bănos, cât
r cu felinare cu lumânări de său, încercare ce la de comod pentru sfinţii părinţi, cari au de închiriat
început n'a dat rezultate bune. astfel de apartamente, fără să se formalizeze.
Spre a da o ideie despre înfăţişa­
rea oraşului pe la 1822, transcriem
nişte interesante însemnări ale lui
L. Kreuchely, agentul Prusiei la
Bucureşti în acest timp:
«Râul Dâmboviţa sau gârla, tra­
versează Bucureştii şi-i dă cea mai
mare parte de apa necesară, dat fiind
că apa din puţuri nu e de bună ca­
litate şi că cele 22 de fântâni îm­
prăştiate în oraş nu o pot da din
abundenţă, căci multe din ele sunt
stricate şi nimeni nu se îngrijeşte să
fie reparate.
« In oraş sunt, împreună cu Mi­
tropolia^ mănăstiri domneşti,anume:
Colţea, Sărindar, Radu Vodă, Mi­
tropolia, Antim, Sf. Spiridon Nou,
Doamna Bălaşa, Mi hai Vodă, Sf. Apo­
stoli. Alte 9 mănăstiri mari cu hanuri
şi biserici: Colţea, Stavropolecs, Şerban Vodă, Gre­ « Pe lângă un seminar ortodox, sunt două şcoli
cilor, Zlătari, Sf. Ioan cel Mare, Sf. Gheorghe Nou, publice destul de rău organizate şi o armată de
instructori de tot soiul. Se poate deci uşor înţelege,
*) O schiţa de plan sumara ne-a lisat Sulzer in aminuta sa că afară de câţiva indivizi în adevăr respectabili,
lucrare; alta ceva mai nouă (182a) Kreuchely (veri mai jos). se găsesc în schimb fiinţele cele mai depravate
*) Cf. Iorga, Istoria Românilor prin călători III, pag. 134 urm. însărcinate cu instrucţia tineretului, fiind uneori
*) Ibidem, pag. 133. chiar tovarăşi de desfrânări sau Mercuri galanţi.