Page 39 - 1932-09

426 B O A B E D E G R Â U

« Există şi medici. Suntem invadaţi de ei, dar narii şi numeroşii lor servitori, mulţimea negu­
numai puţini merită acest titlu şi cineva care astăzi storilor de toate categoriile, corporaţiile diferiţilor
e servitor sau cismar poate fi mâine numit doctor. meşteşugari, preoţii, străinii de sub protecţia con­
Mai sunt vreo 20 de farmacii, dar cea mai mare sulatelor; apoi 1500 de familii străine supuse con­
parte sunt rău aprovizionate cu cele necesare. tribuţiei vorniciei oraşului şi toţi ceilalţi con­
tribuabili. Este adevărat că într'un oraş unde po­
liţia este atât de neglijată, este greu să se dea o
cifră pozitivă; un recensământ este aproape im­
22 * V r r - ' r 9 -.. . ‘.f-
II posibil. Dar va fi uşor să se creadă ci numărul
de 100.000 nu este exagerat, dacă se va şti că
Bucureştii cuprind 16.000 de case, inclusiv palatele
boierilor mari, ca şi colibele oamenilor săraci.
Curţile foarte mari ale celor mai multe case,
grădinile mari şi mici, adăugate la acest număr
de 16.000 de case, dau Bucureştilor o întindere
de aproape cinci mile in circumferinţă. Din orice
parte te apropii de oraş priveliştea este foarte
plăcută în timp de vară. Pare că priveşti o pădure
zâmbitoare şi turlele marelui număr de biserici,
care se văd printre arbori, îi dau o înfăţişare gro-
Piaţa Teatrului Naţional. Col. Capţa tescă. Dar aspectul oraşului sau de pe dealul
Curţii arse sau dela Mitropolie e superb: bisericile,
«Patru spitale publice, fiecare destul de bine palatele boierilor mari reieşind dintre arbori aco­
dotat şi având câte un medic, un chirurg şi un perite de o verdeaţă plăcută, contribuie cu atât
farmacist, fac cinste intenţiilor fundatorilor. Ele mai mult să înfrumuseţeze această privelişte, cu
sunt: cât acopere mizeria colibelor. Cu toate acestea nu
a) Mănăstirea şi spitalul Colţea, întemeiat de cunosc niciun punct care să poată oferi privirii
spătarul Mihail Cantacuzino. E cel mai vechiu. un peisagiu plăcut şi iluzia dispare cu totul când
b) Spitalul Sf. Pantelimon, fundat de voevcdul intri în oraş. Decdată te găseşti într’un oraş rău
Gr. Ghica la două mile de oraş. zidit. Grămezi de colibe de lemn înconjoară case
c) Spitalul Sf. Visarion pentru ciumaţi, înte­ drăguţe şi chiar frumoase împrăştiate, care te despă­
meiat de prinţul Alexandru Moruzi la o milă gubesc cu atât mai puţin de impresia neplăcută,
depărtare de oraş. de care eşti cuprins fără voie, cu cât străzile strâmte,
d) Cel mai frumos şi cel mai bine construit murdare şi rău mirositoare ascund aceste case
este spitalul Filantropia, întemeiat de prinţul Ni- prea mult timp vederii. Intre cele mai frumoase
colae Mavrogheni, aproape de fântâna Mavrogheni. case trebue să numărăm de preferinţă pe cele ale
« înainte de revoluţia din urmă [a lui Tudor cămăraşului Filip Linche, a banului Văcărescu,
Vladimirescu] exista şi o tipografie (altădată la a vistierului Româniţi, a vornicului Constantin
chioşcul Mavrogheni); ea servia cel puţin pentru Golescu *), a banului Brâncoveanu şi alte câteva.
nevoile cele mai urgente, în special în limba «Străzile principale în loc de un pavaj solid,
greacă şi română. Libertatea ne-a răpit-o: pandurii ce li s'ar putea da cu uşurinţă, sunt acoperite cu
lui Tudor Vladimirescu s'au distrat acolo după
gustul lor şi în curând s'au văzut copii jucân-
du-se pe stradă cu literile tipografiei. Erau odi­
nioară fabrici de pânzărie, de ghermesut (atlas),
de stambă (?), de faianţă, fabrici de hârtie, etc.
Stăpânirea nu le-a înţeles foloasele, ci a lăsat să
fie asuprite de către negustori, cari au crezut că e
mai avantajos pentru ei să aducă mărfurile din
ţări străine. Mai rămăsese singură fabrica de teste-
mele, ce era la Mărcuţa la trei sferturi de milă
de oraş; ea fu distrusă de Turci. In hanul Manuc
[actualul Hotel Dacia] a început să se restabi­
lească o fabrică de ghemesut şi pe Podul de Pă­ Palatul Ştirbei. Col. Acad. Rom.
mânt [o parte din Calea Plevnei] o văduvă cu cele
trei fete ale sale începură o fabrică de testemele; scânduri de stejar şi de aceea se numesc poduri *).
mă îndoiesc că vor fi încurajate de stăpânire.
«înainte de ultima revoluţie populaţia Bucure­ >) Actualul Palat Regal.
ştilor a fost evaluată la mai mult de 100.000 de *) Ciţiva ani în urmi Gr. Ghica a dispus si se paveze stri-
suflete, inclusiv boierii, mari şi mici, cu funcţio­ zile principale cu piatri.