Page 40 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 421

Aceste poduri foarte scumpe şi foarte ruinătoare « In curând sub domnia binefăcătoare a Dom­
pentru păduri, sunt aproape totdeauna rău în­ nitorului Grigore Ghica totul se va schimba.
treţinute; străzile mai puţin frecventate sunt lăsate Mult înainte de războiul din Balcani (1828) Bucu­
cu totul în părăsire şi chiar vara sunt rareori reştii erau transformaţi. Am asistat la primele în­
practicabile pentru trăsuri * *). cercări de pavarea străzilor, pavagiul se numia pe
atunci «caldarâm*, încercările fură in curând re­
începuturi de modernizare. încă în primii ani luate; tot astfel fu cu încercarea nenorocită a
după liberarea de sub regimul fanariot şi după iluminatului cu lumânări de seu.
restaurarea domniilor naţionale (1822), Bucu­ « Cu puţin înainte de 1828 nu mai era trebuinţă
reştii au început să se modernizeze. Domnitorul de a avea felinar spre a ieşi seara din casă şi spiţerii
Grigore Ghica pătruns de idei liberale şi naţionale puteau în toată siguranţa să se ducă să-şi facă
şi adânc convins datoria pe lângă
de necesitatea de vţ bolnavi cu acel
a şterge înfăţişa­ serviciu de care
rea orientală a ca­ râdea Moliere...
pitalei sale, a stă­ «Da, sub Gri­
ruit, cu toată gore Ghica se pu-
situaţia dificilă in t 1 tea respira, se
care se găsia ţara, trăia intr’o viaţă
să aducă Bucu­ nouă, barbaria se
reştilor două îm­ retrăgea, aspirân-
bunătăţiri esen­ du-sedince în ce
ţiale : pavagiul de la un viitor mai
piatră şi ilumina­ bun.
tul străzilor. «Dar iată anul
Dela 1825 P ‘* memorabil 1827.
r
ma îmbunătăţire Ah, nu-şi poate
a început să se cineva închipui a-
realizeze şi după stăzi, ce s e n t i-
câteva încercări ment puternic iz­
« podurile * prin­ bucni în inimile
cipale : Podul noastre la vestea
Mogoşoaei (a c- victoriei dela Na-
tuala Calea Vic­ varin. La vestea
toriei), Podul Bei- distrugerii flote­
licului (o porţiune lor combinate ale
din Calea Şerban Turcilor şi Egip-
Vodă), Podul tulu^entuziasmul
Calicilor (Calea ce ne-a cuprins a
Rahovei) şi Po­ fost de nedescris,
dul Târgului din era un adevărat
afară (Calea Mo­ delir, simţeam că
şilor) erau trans- liberarea Greciei
formate prin era preludiul libe­
lucrările ingine­ rării complete a
rului Harţei. României.
D e asemenea ♦ Mai puţin de
s’a făcut încer­ doi ani după a-
cări să se lumi­ ceasta, am văzut
neze străzile cu felinare cu lumânări de seu. Ele n’au defilând pe Podul Mogoşoaei o zi întreagă armata
reuşit la început, dar mai târziu s'au obţinut re­ rusească, care se ducea să învingă în Balcani.
zultate bune. Român, cum mă simţeam prin toate fibrele inimii
învăţatul francez D. Bechamp, care şi-a petrecut mele, tot atât mă simţeam şi francez, nu-i de
copilăria în Bucureşti dela 1825—1834, ne spune mirare că împărtăşeam entuziasmul Românilor,
că atunci când s'a stabilit aici era completă barbarie aplaudând victoriile Ruşilor.
şi a rămas îngrozit văzând înfipte în jurul închisorii * Am văzut atunci Bucureştiul deja transformat,
ţepi cu capetele condamnaţilor şi străzile acoperite splendid iluminat, străzile împodobite cu pânze
cu poduri pline de noroiu. pe care erau pictate marile bătălii; Bucureştiul
întreg era afară, sufletul României era întreg acolo
') Docum. Hurmuzachi-Iorga X pag. 513 urm. nota 5. şi aplaudam victoriile ce înlăturau barbaria.