Page 41 - 1932-09

422 B O A B E D E G R Â U

«Progrese mari, materiale şi morale, fuseseră care Regulamentul Organic, progrese şi mai re­
îndeplinite înainte de sosirea Ruşilor * *). marcabile. Regulamentul însuş constituia un mare
Iar pictorul ungur Nic. Barabas, care a stat în pas spre europenizare, căci a introdus regimul
Bucureşti între anii 1831—1833 lucrând prin ca­ constituţional şi a reorganizat administraţia ţării
sele boiereşti portrete mult apreciate, scrie urmă­ după modelul apusean, înfiinţând în locul ve­
toarele despre viaţa din timpul ocupaţiei ruseşti chilor dregătorii departamentele ministeriale.
dela 1828—1834: Organizaţiile orăşeneşti, aşa numitele munici­
« Această epocă era foarte curioasă la Bucureşti, palităţi, depindeau de ministerul treburilor din
unde lumea voind să se pună bine cu Muscalii, lăuntru şi erau conduse ca şi mai înainte de un sfat
a început să se lase de obiceiurile turceşti, imitând al cărui şef se numea prezidentul sfatului. Hotă-
şi adoptând pe cele europene. Hainele turceşti rîrile sfatului erau executate de către «vornicia
erau purtate de boierime şi de slugile ei, Arnăuţi, politiei *, căci s'a mai întrebuinţat încă câtva timp
pe când ţăranii şi-au păstrat portul strămoşesc, cuvântul grecesc «politie * pentru oraş. Poliţia
tot aşa şi cea mai mare parte a femeilor, însă oraşului o făcea «agia », care se ocupa în acelaş
cucoanele din înalta aristocraţie purtau mai toate timp şi de toate problemele care priveau piaţa de
rochii după moda franceză. Tineretul fireşte îşi alimente şi târgul.
Este foarte interesant că în noua
organizaţie a municipalităţii s’a
prevăzut aşa numita «zeciuiala
înfrumuseţării », taxă ce se per­
cepea dela boiernaşii mazili, dela
patentări, dela plugari şi muncitori
în vederea înfrumuseţării ora­
şului *).
Păcat numai că sfatul munici­
palităţii Bucureştilor nu şi-a fixat
dela început un plan de sistema­
tizare a oraşului, plan care să fi
fost urmat cu hotărîre şi conti­
nuitate.
De altfel nici nu i se putea cere
aşa ceva, deoarece era in firea Ro­
mânilor, şi este încă, de a nu se
putea adapta vieţii orăşeneşti, din
cauză că fiecare proprietar doria
să-şi aibă, pe lângă casă, curtea
şi grădina sa proprie. Din această
cauză cu toate progresele ce s’au
Hala de vechituri. Col. Muzeului Municipal făcut in ce priveşte pavarea şi lăr­
girea străzilor, în ce priveşte arhi­
schimbă mai uşor portul decât oamenii mai în tectura şi confortul clădirilor, nu s’a putut ajunge
vârstă, cari obişnuiţi cu hainele turceşti, se lăsau în tot cursul veacului al XlX-lea să se alinieze şi
numai cu încetul de ele, luând in locul turbanului să se lărgească toate străzile şi nici să se suprime
o şapcă asemănătoare cu şăpcile ofiţerilor ruşi, cu totul curţile şi grădinile — şi mai puţin locurile
in loc de şalvari largi turceşti, pantaloni,şi în locul virane—prin construirea de case alăturate unele
papucilor galbeni, cisme negre. de altele.
« Trecerea aceasta dela portul vechiu la cel nou Este adevărat că sub Domni ca Alexandru Ghica,
european, a fost mult înlesnită de uniforma mili­ Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei s’au clădit nu­
tară, prin care lumea s'a obişnuit cu nouile forme meroase imobile frumoase şi impozante, cu două
de îmbrăcăminte, căci după ocupaţie primul şi chiar trei caturi, dar nu-i mai puţin adevărat
lucru al Ruşilor a fost înfiinţarea unei armate că toate acestea erau numai pe străzile principale,
româneşti cu uniformă europeană, asemănătoare pe câtă vreme în restul oraşului s'a continuat a
cu cea rusească* *). se construi aproape numai case cu parter. De
Pornit pe drumul modernizării Bucureştii au asemenea nu s'a putut înlătura sistemul cu totul
făcut în special dela 1831, când s'a pus în apli­ neestetic de a se păstra chiar pe străzile princi­
pale căsuţe mici şi vechi alăturea de palate fru­
*) Scrisoare publicaţi in • Revista Noui» anul VII (1894) moase şi monumentale, ceea ce dădea un aspect
pag. 91 urm. urât întregului oraş. In sfârşit, un alt defect care
*) Cf. Veress, Pictorul Barabat fi Românii, in * Analele
Acad. Române* IV (1930). ‘) Arhivele Statului dosar Nr. 3581 admin. noui.