Page 42 - 1932-09

CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 433

de asemenea exista de mult, a rămas şi în această laie, începând dela hanul Şerban Vodă prin strada
epocă, acela de a lăsa ani de-arândul nedărâmate Lipscani, piaţa Sf. Gheorghe, str. Lucaci, str.
casele insalubre sau când vreunele se dărâmau, Udricani, până în mahalalele Delea şi Vergului.
de a se păstra aceste ruine timp îndelungat, Deşi în urma acestei nenorociri s’au luat mă­
dând prin aceasta unor cartiere înfăţişarea de să­ suri pentru preîntâmpinarea incendiilor, cartierele
răcie şi lipsă de gospodărie. distruse nu s’au refăcut decât foarte încet şi nu
De sigur că toate aceste scăderi s'au datorit după un plan sistematic, astfel că din punct de
şi lipsei de capitaluri importante, care să fie puse vedere urbanistic nu s’a putut realiza nici un
în lucrări de acest fel, cum şi faptului că dările progres mai însemnat. Cu toate acestea tocmai
şi taxele comunale fiind foarte reduse, municipa­ din acest timp avem primul plan modern al Bu­
litatea n'a avut niciodată fonduri suficiente spre cureştilor, executat de inginerul Boroczyn, care
a întreprinde lucrări mai mari. ca inginer al municipalităţii, a avut şi un rol
Cu toate acestea ea a început încă în 1833 în alinierea oraşului după marele incendiu.
deschidă bulevardul ce ducea la mitropolie şi tot Cum prin Regulamentul Organic s’a creat din
atunci a făcut şi «aleiul dela Băneasa » care avea nou armata naţională, ce se desfiinţase la venirea
să devină mai târziu Şoseaua Kiseleff '). Ceva mai Fanarioţilor, a trebuit ca municipalitatea să de-
târziu se amenajează în jurul lacului Cişmigiu fru­
moasa grădină din centrul Capitalei. In piaţa «ma-
ghistratului * orăşenesc (Piaţa Sf. Anton) se ridică
apoi la 1842 « casa oraşului», o clădire impozantă
cu două etajuri şi cu o mare sală pentru şedin­
ţele sfatului.
Nu trebue să uităm că încă dela 1828 au început
să apară în Bucureşti ziare româneşti şi că odată
cu organizarea departamentelor ministeriale şi a
sfatului orăşenesc, s’a dat o nouă organizare şi
arhivei statului, care a fost instalată la început la Plimbare Ia şosea
Mitropolie şi apoi pe la diferite mănăstiri din oraş.
De asemenea şcoala grecească dela Sf. Sava, stineze un loc pentru construirea de cazarme.
care fusese înlocuită de celebra şcoală româ­ S’a ales în acest scop cartierul numit « Malmaison *
nească de ingineri hotărnici a lui Gheorghe La- (1846) care pe urmă a devenit cartierul militar,
zăr, a devenit colegiu naţional, căruia i s’a ală­ deoarece aici s’au construit cele mai multe ca­
turat dela 1834 şi biblioteca naţională. Câţiva ani zărmi şi instituţii militare.
în urmă s’a înfiinţat şi prima tipografie a statului In 1843 Gh. Bibescu se gândi să clădească şi
prin stăruinţa lui Petrache Poenaru. un local de teatru, căci până atunci reprezentaţiile
Tot acum pavagiul de piatră de râu s’a întins atât de mult gustate de Bucureşteni se dădeau
şi în celelalte străzi centrale şi în multe străzi în săli particulare şi care nu erau amenajate în
laterale, dar trotuarele încă nu se obişnuiau. med special, cum era Sala Slătineanu (actuala Casă
Pentru înlesnirea alimentării cu apă s’au adus Capşa) sau sala din casele Banului Scarlat Ghica
din Paris pompe cu aburi, care scoteau apa din numită sala Boss el.
Dâmboviţa şi o distribuiau la fântânile ce s’au Comisia instituită de Domn alese in acest scop
înfiinţat în oraş. Ele au fost inaugurate de Domni­ locul unde era hanul Filaret, la care se adăugă
torul Gh. Bibescu în 1846, cu care ocazie s’a apoi locul alăturat al Merişeştilor, ambele pe Podul
bătut şi o medalie comemorativă. Mogoşoaei. Pe acestea s’a început clădirea actua­
Prin Regulamentul Organic se luau din nou lului Teatru Naţional în 1847, dar din cauza re­
dispoziţii pentru fixarea unei periferii a oraşului voluţiei din anul următor şi a lipsei de fonduri
cu scopul de a opri întinderea lui nemăsurată, dar fu întreruptă, încât abia în 1853 a fost terminată.
nici de astădată ele n’au dat rezultatul dorit. In In acelaş timp a început o mare operă de re­
schimb din punct de vedere administrativ oraşul staurare a vechilor monumente arhitectonice rui­
a rămas împărţit tot în 5 circumscripţii, care însă nate de vremuri, de focuri sau de cutremure. Este
de acum înainte nu se numesc « plăşi *, ci « văp- adevărat că această restaurare s’a făcut fără să
sele * de roşu, de verde, de galben, de negru se ţină seamă de stilul şi forma originală a mo­
şi de albastru. numentelor, dar aşa era spiritul timpului.
Multe din clădirile mai noui şi mai vechi ale In judecarea progreselor pe care le-a făcut Bucu­
oraşului au fost însă distruse de marele foc ce reştii în acest timp nu trebue să uităm de concursul
a izbucnit chiar în centrul comercial în ziua de extraordinar de mare ce l-au dat străinii de origină
Paşti 1847 şi care a prefăcut în ruine 13 maha- apuseană, cari s’au stabilit în capitală şi dintre
cari s’au ridicat personalităţi remarcabile atât în
*) Planurile acestor lucrări au fost executate de ingineru domeniul industrial şi comercial, cât şi în ştiinţe
Blaremberg. şi ane. In primul rând Germani din Austria şi