Page 43 - 1932-09

424 B O A B E D E G R Â U

din diferite principate germane, apoi Elveţieni din decât în orice parte a ţării. Ideia de unire a Ţării
cantoanele franceze şi germane, Francezi, Italieni Româneşti cu Moldova aici s'a proclamat mai în-
şi Poloni s’au stabilit în număr tot mai mare în tâiu, iar cealaltă idee, mai înaintată, de unire a
Bucureşti, contribuind cu munca lor ordonată şi tuturor Românilor, tot aici a fost ventilată cu mai
inteligentă şi cu cunoştinţele lor superioare la în­ mare răsunet. Naţionalişti intransigenţi şi departe
drumarea oraşului spre modernizare şi la îmbogă­ văzători ca Bălcescu, Câmpineanu, Cezar Boliac
ţirea lui. Rând pe rând aceşti occidentali înlătură şi alţii au început să întrebuinţeze îndată după
pe levantini şi iau conducerea tuturor marilor 1830 semnul caracteristic al acestei uniri: stemele
întreprinderi comerciale şi industriale. îmbună­ Ţării Româneşti, Moldovei şi Ardealului cuprinse
tăţirile edilitare li se datoresc în mare parte lor în triunghiul masonic. Iar la 1848 revoluţia libe­
şi metodele noui de urbanistică tot ei le-au in­ rală a avut în bucureşteni pe cei mai înflăcăraţi
trodus. Inginerii oraşului sunt recrutaţi dintre partizani.
aceştia, medicii spitalelor şi farmaciştii de ase­ Astfel din toate punctele de vedere oraşul no­
menea. Marii grădinari, marii negustori de articole stru se pregătia pentru marele rol ce avea să-l
apusene, hotelierii, restauratorii, tipografii, librarii, îndeplinească în curând, acela de capitală a noului
antreprenorii de lucrări publice, industriaşii, ar­ stat românesc format din unirea Moldovei cu
tiştii, profesorii de limbi străine şi conducătorii Ţara Românească (1862).
de şcoli particulare, etc. sunt aproape toţi dintre De acum transformările ce a suferit au fost
aceşti străini apuseni. atât de radicale încât putem spune că Bucureştii
Cât priveşte spiritul nou de libertate şi naţio­ Vechi au dispărut aproape cu desăvârşire, spre a
nalism ce cuprinsese în vremea aceasta întreagă se ridica in locul lor Bucureştii moderni, demni
Europa, el s'a manifestat în Bucureşti mai hotărit de a deveni apoi capitala întregului neam românesc.
CONST. MOISIL

AM

ii n

Mănăstirea Suvropoleoi, ca haaul. C>1. Muzeului de artă religiaaiă