Page 55 - 1932-09

4*6

C R O N I C A

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii

LA ÎNCEPUTUL NOULUI AN ŞCOLAR, cuvânt urmărite. Ne trebue ceva dm acea însufleţire şi din acea în­
trimes prin radio membrilor corpalai didactic de d-l D. Cuşti, credere. Lumea îşi caută din nou îndreptările şi în multe
Ministrul Instrucţiei, Cultelor şi Artelor: părţi se clatină. Idealuri noui cutreerâ pământul. Fiecare se
Mi gândesc la începutul unui nou an şcolar, la toate pu­ cercetează pe sine şi cercetează şi orizontul, ca in ajunul fur­
terile didactice care se pun in mişcare, la un singur semn, tunii. Şcoala e in toată această frământare ca un adăpost sigur,
in tot intinsul ţârii. Invâţâtori şi profesori, maeştri şi preoţi care trebue apărat de pierzare şi ţinut deschis tuturor. Păzi­
de catedră, eu, ca Ministru al învăţământului,
ii pot urmări de aci, cu numele lor, al şcolii şi
al localităţii unde îşi încep lecţia. Sunt cincizeci
de mii şi mai mulţi, o oştire a luminii, răspân­
dită până in cele mai umile cătune, in singu­
rătăţi de bărăgane şi pe văi de munte, cu o
grijă egală. Trei milioane de copii de toate vâr­
stele stau în bănci şi ii ascultă. Ţara tânără în­
treagă învaţă. învăţătorii sunt la locul lor. Vreau
să le spun un cuvânt de îndemn, de îndrumare
şi de recunoaştere La toţi.
Doresc mai cu seamă ca şcoala primară să
primească la sine pe cât mai mulţi, dacă s’ar
putea pe toţi cari au vârsta ei. Suntem datori să
dăm intâile cunoştinţe fiecărui cetăţean. Viaţa
ţărilor se reazlmă astăzi, atât în alte părţi, cu o
mai veche datină de cultură, cât şi la noi, pe
ştiinţa de cane. Orice pas in lume o presupune.
Ştiri pentru toţi aleargă in toate părţile in orice
clipă, tn formă de ziar, de revistă sau de carte.
E sistemul modern de circulaţie a cunoştinţe­
lor, pentru a cărui punere la îndemână şi folo­
sinţă tuturor. Sutele şi-au organizat Învăţământul
de intâiul grad, fără si se uite la nicio jertfă,
oricare ar fi fost timpurile.
România a făcut la fel. Silinţele nu sunt insă
la înălţimea nici a trebuinţelor, nici a aşteptă­
rilor. Câteva sute de mii de copii In fiecare an
nici nu calcă pragul şcolii. Un nor gros de anal­
fabetism apasă vetrele noastre de lumină, unde
gândul românesc făureşte valori fără veştejire.
Nu putem îngădui să se mai prelungească a-
ceastă stare, care creşte, sub ochii noştri, pe
Un portret necunoscut al lui Miron Costin
unii cu mai puţine mijloace să răsbeascâ in (Proprietatea Grigorcea, Ministrul României la Budapesta)
vuţâ decât pe alţii.
Pe lângă deosebirile fireşti, de construcţie şi de înzestrare, torii acestui adăpost şi dătătorii de încredere sunt învăţătorii,
in afară de deosebirile sociale, de naştere şi de avere, iatâ-nc învăţământul îşi are şi acest rost, potrivit timpurilor şi e ca
cu o nouă deosebire, de cunoştinţe şi de îndemânări, care o albie de linişte şi de captare a forţelor învălmăşite, pe care
sunt tocmai menite să le înlăture pe celelalte şi să apropie pe el o deschide in calea acestor timpuri.
oameni. împotriva mai ales a acestui rău ridic astăzi glasul meu. Ţările dimprejur dându-şi seama de acest adevăr, urmă­
învăţătorii sunt rugaţi să-şi încordeze toată priceperea şi resc, mai cu scamă după războiu, in întâiul rând desfiinţarea
toate puterile pentru ca şcoala lor să fie mai plină de şcolari neştiinţei de carte. Unele au găsit şi formule care să izbească
decât oricând. Ştiu, ca şi ei, greutăţile, care sunt de ordin închipuirea populară, cum e aceea de: lichidare a analfabe­
material şi sufletesc. Ştiu, deopotrivă, că aceste greutăţi, tot­ tismului, cu o distribuţie pe mai mulţi ani şi pe provincii
deauna prezente, sunt In zilele noastre mai simţite decât alte şi au urmărit-o cu îndârjire. Altele au făcut legi de învăţă­
ori. Lor insă pot să le aduc aminte de istoria din intâicle tim­ mânt al adulţilor concentrat numai pe patru luni, dela x Noem-
puri ale învăţământului, care îşi căuta calea peste piedici vrie până la i Martie. Toate poartă insă grijă in deosebi de
astăzi anevoie de înţeles chiar de o închipuire foarte vie, dar şcoala primară şi organizează cu invăţătorimea adevărate cam­
cu o însufleţire şi cu o încredere aproape sfântă in ţelurile panii de aplicare a obligativităţii învăţământului. Această