Page 58 - 1932-09

C R O N I C A 4 3 9

mările sudice. Vecinătatea politici, a unei alianţe, şi vecină­ vechea aşezare de unde Dragoş Vodă a pornit cu ai săi în zorile
tatea economică, a unui schimb de mărfuri necesar, trebue de legendă ale Evului Mediu, ca să descalece Moldova, nu
pot fi nişte trepte pe care să putem intra in sufletul vecinilor
noştri, iar satele de slovad dela noi, unele strălucite cum e
Nădlacul de 12.500 de locuitori, sunt aruncate departe, in
mijlocul satelor de colonizare din câmpia Tisei. Prietenia
noastră cu Cehoslovadi are ca temelie viaţa împreună sub
aceeaş stăpânire austro-ungară şi colaborarea de atunci in
politica internă a fostei monarhii, iar ca desvoltare, alianţa şi
interesele comune de astăzi. începuturile sunt insă de ordin
cultural. E destul să amintesc de Jarnik şi de dragostea pe
care el ne-a arătat-o întotdeauna, intâiu in Transilvania, cu
volumul de poezii populare cules împreună cu Andrei Bâr-
seanu, şi apoi aici, în România întregită, unde, la conferinţele
lui de bătrân însufleţit, ne-a prezintat şi pe fiul său, pro­
fesorul de acum dela Brno, ca un moştenitor şi un continuator
al prieteniei româno-cehe. Din apropierea lui s’a desprins
şi Abatele Zavoral şi s'a pus la cale lucrarea mai supravegheată
şi mai orânduită pentru cunoaşterea intre ele a celor două
popoare. Două societăţi, una la Praga, sub preşedinţia Abatelui
dela Strahov, şi cealaltă la Bucureşti, numită chiar Jarnik şi
sub conducerea, mi se pare, a d-lui Niculae Iorga, încearcă
să aducă la împlinire un program foarte bogat, in care partea
leului o au până acum Cehii. Studenţi şi oameni de ştiinţă
studiază, cu burse sau liber, in universităţile româneşti şi cehe.
Vizite colective, de coruri sau de alte grupe, trec cele două
graniţe dela noi la ei şi de acolo aici. Cărţi se tipăresc. Cehii,
mai întreprinzători, caută probe din literatura noastră con­
Părinţii poetului Panait Cema timporană, pe când Românii se mulţumesc mai ales cu ce dă
întâmplarea. Bunica de Niemţova sau fragmente din Masaryk.
să se încununeze cu vecinătatea culturală, a unei circulaţii Paşii aceştia dintâiu au delimitat abia terenul, pe care vom
regulate de bunuri sufleteşti. Mi-aduc aminte cu uimire de avea şi unii şi alţii să lucrăm cu mai multe puteri şi cu scopuri
înţelegerea întreagă pe care a găsit-o un George Enescu la mai limpezi, mai netrecătoare şi mai de convingere decât cele
Varşovia. Nicăeri n’am auzit preţuită mai cald vioara lui de până acum.
fermecată, decăt intr'o casă retrasă din acest măreţ oraş, Vecinătatea noastră culturali cu Ungaria e cea mai veche
unde se adunau domni şi doamne plini de mândria vremu­ şi mai vie dintre toate, atât prin ce a însemnat ea pentru Ro­
rilor lui Sobieski. Artistul român se bucura insă in mijlocul mânii staţi atâtea secole sub coroana Sfântului Ştefan, cât
lor de drept de cetate. Aşa precum mi-aduc aminte, dela noi,
de expoziţia de artă poloneză din Muzeul Toma Stelian, care
a plăcut atât de mult prin indrăsneala liniilor şi explozia eroică
a culorilor. Dar toate aceste operaţii înseamnă prea puţin.
Trebue să ne răscolim mintea sau carnetele de note ca să le
putem descoperi. E drept că atingerea teritorială dintre cele
două ţări rămâne de mică întindere şi aproape pe trei sferturi,
prin pădurile înalte ale Ceremuşului, impracticabilă, dar atin­
gerea sufletească e menită să fie mult mai largă. Florile ei se
pregătesc undeva in taină. Să le ajutăm să crească. Societăţile
român o-poloneză şi polono-română au astăzi un program
prea festiv şi sporardic. E nevoie de o revizuire. Răspun­
derea unei conducrâri organizate pentru cunoaştere reciprocă
şi schimb cultural apasă pe umerii lor.
Cehoslovacia se întinde până in graniţa Maramureşului cu
a treia provinde constitutivă a ei. Rusia subcarpatică. Aşa cum
o arată numele, ea e un pământ rutean, cu foarte puţin, dacă
nu de loc din formele de viaţă cehe sau slovace. De aceea
poate, legăturile, foarte strânse, dintre România şi Ceho­
slovacia se conduc dela centru, fără acea regiune de firească Diploma de doctor a lui Cerna
osmoză socială şi culturală a ţinuturilor marginale, care ajută
ca trecerile dela o dvilizaţie la alta să se facă treptat. Cele şi prin ce a avut ca urmări in ambele principate. O bună parte
câteva sate româneşti, rămase ţării verine, între care e şi din istoria noastră in toate ramurile nu se mai poate despărţi