Page 58 - 1932-09
P. 58

C R O N I C A                                          4 3 9


         mările  sudice.  Vecinătatea  politici,  a  unei  alianţe,  şi  vecină­  vechea aşezare de unde Dragoş Vodă a pornit cu ai săi în zorile
         tatea economică, a unui schimb de mărfuri necesar, trebue  de  legendă  ale  Evului  Mediu,  ca  să  descalece  Moldova,  nu
                                                          pot  fi  nişte  trepte  pe  care  să  putem  intra  in  sufletul  vecinilor
                                                          noştri,  iar  satele  de  slovad  dela  noi,  unele  strălucite  cum  e
                                                          Nădlacul  de  12.500  de  locuitori,  sunt  aruncate  departe,  in
                                                          mijlocul  satelor  de  colonizare  din  câmpia  Tisei.  Prietenia
                                                          noastră  cu  Cehoslovadi  are  ca  temelie  viaţa  împreună  sub
                                                          aceeaş  stăpânire  austro-ungară  şi  colaborarea  de  atunci  in
                                                          politica  internă  a  fostei  monarhii,  iar  ca  desvoltare,  alianţa  şi
                                                          interesele  comune  de  astăzi.  începuturile  sunt  insă  de  ordin
                                                          cultural.  E  destul  să  amintesc  de  Jarnik  şi  de  dragostea  pe
                                                          care  el  ne-a  arătat-o  întotdeauna,  intâiu  in  Transilvania,  cu
                                                          volumul  de  poezii  populare  cules  împreună  cu  Andrei  Bâr-
                                                          seanu,  şi  apoi  aici,  în  România  întregită,  unde,  la  conferinţele
                                                          lui  de  bătrân  însufleţit,  ne-a  prezintat  şi  pe  fiul  său,  pro­
                                                          fesorul  de  acum  dela  Brno,  ca  un  moştenitor  şi  un  continuator
                                                          al  prieteniei  româno-cehe.  Din  apropierea  lui  s’a  desprins
                                                          şi  Abatele  Zavoral  şi  s'a  pus  la  cale  lucrarea  mai  supravegheată
                                                          şi  mai  orânduită  pentru  cunoaşterea  intre  ele  a  celor  două
                                                          popoare.  Două  societăţi,  una  la  Praga,  sub  preşedinţia  Abatelui
                                                          dela  Strahov,  şi  cealaltă  la  Bucureşti,  numită  chiar  Jarnik  şi
                                                          sub  conducerea,  mi  se  pare,  a  d-lui  Niculae  Iorga,  încearcă
                                                          să  aducă  la  împlinire  un  program  foarte  bogat,  in  care  partea
                                                          leului  o  au  până  acum  Cehii.  Studenţi  şi  oameni  de  ştiinţă
                                                          studiază,  cu  burse  sau  liber,  in  universităţile  româneşti  şi  cehe.
                                                          Vizite  colective,  de  coruri  sau  de  alte  grupe,  trec  cele  două
                                                          graniţe  dela  noi  la  ei  şi  de  acolo  aici.  Cărţi  se  tipăresc.  Cehii,
                                                          mai  întreprinzători,  caută  probe  din  literatura  noastră  con­
                     Părinţii poetului Panait Cema        timporană,  pe  când  Românii  se  mulţumesc  mai  ales  cu  ce  dă
                                                          întâmplarea.  Bunica  de  Niemţova  sau  fragmente  din  Masaryk.
         să  se  încununeze  cu  vecinătatea  culturală,  a  unei  circulaţii   Paşii  aceştia  dintâiu  au  delimitat  abia  terenul,  pe  care  vom
         regulate  de  bunuri  sufleteşti.  Mi-aduc  aminte  cu  uimire  de   avea  şi  unii  şi  alţii  să  lucrăm  cu  mai  multe  puteri  şi  cu  scopuri
         înţelegerea  întreagă  pe  care  a  găsit-o  un  George  Enescu  la   mai  limpezi,  mai  netrecătoare  şi  mai  de  convingere  decât  cele
         Varşovia.  Nicăeri  n’am  auzit  preţuită  mai  cald  vioara  lui   de până acum.
         fermecată,  decăt  intr'o  casă  retrasă  din  acest  măreţ  oraş,   Vecinătatea  noastră  culturali  cu  Ungaria  e  cea  mai  veche
          unde  se  adunau  domni  şi  doamne  plini  de  mândria  vremu­  şi  mai  vie  dintre  toate,  atât  prin  ce  a  însemnat  ea  pentru  Ro­
          rilor  lui  Sobieski.  Artistul  român  se  bucura  insă  in  mijlocul   mânii staţi atâtea secole sub coroana Sfântului Ştefan, cât
          lor  de  drept  de  cetate.  Aşa  precum  mi-aduc  aminte,  dela  noi,
          de  expoziţia  de  artă  poloneză  din  Muzeul  Toma  Stelian,  care
          a  plăcut  atât  de  mult  prin  indrăsneala  liniilor  şi  explozia  eroică
          a  culorilor.  Dar  toate  aceste  operaţii  înseamnă  prea  puţin.
          Trebue  să  ne  răscolim  mintea  sau  carnetele  de  note  ca  să  le
          putem  descoperi.  E  drept  că  atingerea  teritorială  dintre  cele
          două  ţări  rămâne  de  mică  întindere  şi  aproape  pe  trei  sferturi,
          prin  pădurile  înalte  ale  Ceremuşului,  impracticabilă,  dar  atin­
          gerea  sufletească  e  menită  să  fie  mult  mai  largă.  Florile  ei  se
          pregătesc  undeva  in  taină.  Să  le  ajutăm  să  crească.  Societăţile
          român  o-poloneză  şi  polono-română  au  astăzi  un  program
          prea  festiv  şi  sporardic.  E  nevoie  de  o  revizuire.  Răspun­
          derea  unei  conducrâri  organizate  pentru  cunoaştere  reciprocă
          şi schimb cultural apasă pe umerii lor.
            Cehoslovacia  se  întinde  până  in  graniţa  Maramureşului  cu
          a  treia  provinde  constitutivă  a  ei.  Rusia  subcarpatică.  Aşa  cum
          o  arată  numele,  ea  e  un  pământ  rutean,  cu  foarte  puţin,  dacă
          nu  de  loc  din  formele  de  viaţă  cehe  sau  slovace.  De  aceea
          poate,  legăturile,  foarte  strânse,  dintre  România  şi  Ceho­
          slovacia  se  conduc  dela  centru,  fără  acea  regiune  de  firească   Diploma de doctor a lui Cerna
          osmoză  socială  şi  culturală  a  ţinuturilor  marginale,  care  ajută
          ca  trecerile  dela  o  dvilizaţie  la  alta  să  se  facă  treptat.  Cele   şi  prin  ce  a  avut  ca  urmări  in  ambele  principate.  O  bună  parte
          câteva  sate  româneşti,  rămase  ţării  verine,  între  care  e  şi  din  istoria  noastră  in  toate  ramurile  nu  se  mai  poate  despărţi
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63