Page 62 - 1932-09

C R O N I C A 4 4 ?

rjpere, zi şi noapte, o lume in miniaturi, din umbri şi lumini. firi trebuinţa unei călătorii, nici aceea a urmăririi unor pu­
Cum trebue si aştepte sau si gribeasci acest moment, înţe­ blicaţii. întâia formă de colaborare balcanici cinematici e
legerea balcanici? jurnalul. Legătura intre casele producătoare de filme din fie­
Filmul îşi are nu numai o tehnici tot mai desvoltati, dar care ţari şi intervenţia binevoitoare a comisiilor de cenzuri
şi o literaturi proprie şi Institute internaţionale care il apiri sau a oficiilor publice care supravegheaţi cinematografele,
sau il indrumeazi. El are şi o clasificaţie. Exişti, intre altele, pentru impunerea în program a unei cote de film balcanic,
filmul educativ şi filmul spectaculos, şi exişti filmul jurnal le socotesc foarte cu putinţă şi nu cu prea mari sforţări. Până
să putem ajunge la problema filmului distractiv şi spectacu­
los, care îşi are in Balcani greutăţile ei specifice în afară de
greutăţile de ordin general, amintite, să ne oprim la această
formă, comodă, ieftină şi eficace. Ea are aproape toate avan-
tagiilc celeilalte, fără să aibă niciuna din lipsuri, e mai ales
sonori şi numai uneori vorbită, dar vorba aici, când nu e o
cuvântare, care trebue ocolită, ti un crâmpem de convorbire
intr’o mare adunare de oameni sau un strigăt intr'o întrecere
sportivi, e primită, deşi străini, firi supărare, ca un element
de coloare locali. Si ne întingem la lucru şi ţările noastre

D-l N. Titulescu Ia confc- Parlamentul in zilele
rinţa balcanici conferinţei
şi filmul de o valoare in timp de un caracter mult mai durabil.
Cred ci întiia noastri intervenţie pentru folosirea cinemato­
grafului in acţiunea de apropiere culturală intre ţările din
Balcani, trebue si se oprească la filmul jurnal şi la filmul edu­
cativ. De multe oh unul şi altul sunt acelaş lucru, sau sunt
echivalente din motive de ordin practic. In România, de
pildă, fiecare program de săli de cinematograf trebue si
cuprindă, obligator, un număr de metri de film educativ. Pentru
ci lucrul nu e totdeauna sau deocamdată aşa de uşor, s‘a îngă­ La Slănic In ţinutul petrolifer
duit ca filmul jurnal si treacă drept film educativ; caracterul
lui documentar ii di de cele mai multe ori această îndreptăţire. vor putea si vadă, pe pânzele fermecate ale cinematografelor,
Filmul jurnal are, din punctul nostru de vedere, două poate până la două mii de sili deschise zilnic, din Peloponez
înlesniri: se fabrici uşor şi curent; costul n'ar mai fi prin in Transilvania şi Basarabia, şi dela Liubliana la Ankara,
urmare o piedeci, iar noutatea lui il face să circule, ca orice tot ce frământă şi dă strălucire vieţii de fiecare zi a acestei
ştire de presă. El cuprinde însă vederi dintr'o ţară şi monu­ părţi de lume. Prin iluzia pe care noua artă o di mai puternic
mente şi evenimente culturale ale unui popor, adică tocmai şi mai colectiv decât celelalte, ne vom simţi aproape de toţi
acel material care poate face cunoscut repede şi deadreptul. aceşti vecini pe cari întâmplările mai noui istorice sau o tra­