Page 7 - 1932-09
P. 7
CONST. MOISIL: BUCUREŞTII VECHI 389
preistorice la Colentina şi la Ciurel, amândouă car podoabe formate prin incizii adânci umplute cu
l
tiere mărginaşe ale Bucureştilor ). Dar săpături si incrustaţii albe. Formele acestor vase sunt foarte
stematice nu s’au putut face decât începând din elegante, iar ornamentele sunt distribuite în pa
1929, când în urma iniţiativei luate de societatea nouri pe gâtul şi pântecele vasului. Ele sunt în
Bucureştii-Vechi, Primăria Capitalei a pus la dis formă de brâie, romburi, franjuri, în care pe lângă
poziţie fondurile necesare. In curs de patru ani linii sau grupuri de linii drepte, apar foarte ade
s’au săpat în mod sistematic de către d-1 Dinu V. seori şi spirale sau grupuri de spirale.
Rosetti staţiunile dela Tei, Ciurel, Fundeni, Bucu- Natural, că alăturea de ceramică, s'au găsit şi
reştii-Noi şi Dămăroaia, toate la marginea capitalei aici şi in celelalte staţiuni preistorice arme şi unelte
şi cele dela Jilava, Leordem, Căscioarele şi Vidra de piatră, de os, de bronz şi de fier. De asemenea
din împrejurimi *). numeroase urme de locuinţe-bordee de formă pă
Săpăturile din primele staţiuni, cele dela mar trată sau rotundă.
ginea Bucureştilor, care ne interesează în primul Stadiul actual al cercetărilor preistorice din sta
rând, au dat la iveală o serie de civilizaţii, ce încep ţiunile bucureştene nu ne permite încă să exprimăm
cu vârsta mijlocie a bronzului (anul 1600 în. d. Cr.) o părere definitivă asupra vieţii şi culturii de aici.
VeJerea Bucureştilor (sec. XVIII) de Pecters. Col. Olszewrski
şi se continuă până către sfârşitul epocii romane Este neîndoelnic însă că avem a face cu forme ale
(anul 400 d. Cr.). Ceea ce dovedeşte, că în toată culturii vârstei bronzului, cum şi cu a celei din
această lungă perioadă de timp teritoriul Bucu prima parte a epocei La T£ne, care se continuă
reştilor era locuit. pe urmă în unele staţiuni şi în epocele următoare.
Dintre civilizaţiile preistorice găsite în aceste
staţiuni cea mai caracteristică este cea dela Tei, Epoca romană. Despre existenţa unei aşezări ro
numită «Civilizaţia Bucureşti» şt reprezentată mane pe locul Bucureştilor de asemenea s’au emis
printr’o ceramică ce evoluiază dela olăria pri de mult diferite păreri.
mitivă de culoare cenuşie sau roşcată şi cu mâ încă pe la 1780 Sulzer identifica oraşul nostru
nuşi în loc de toarte, până la vase fine de cu cu anticul Pinum, amintit de geograful Ptolomeu
loare neagră sau castanie-închisă, cu toarte şi cu şi de unele itinerarii romane *). De altă parte, în
două acte de hotărnicie a proprietăţilor Mitropoliei
din veacul al XVII-lea se aminteşte de «capul
*) Plopşor, Urme de aşezări preistorice in « Cronica numism.
şi arheologică * II pag. 51. troianului » ce trecea pe la marginea de atunci a
*) Rosetti, Din preistoria Bucureştilor, in * Cronica numism. oraşului. Iar acest troian a fost considerat de unii
şi arheol.» IX pag. 2 urm. şi Câteva aşezări şi locuinţe pre învăţaţi drept un volum roman. S'a mai vorbit
într’un timp şi despre nişte cărămizi romane, ce
istorice in revista * Urbanismul • din 1932. O expunere com
pletă va apare in revista * Esa • din Helsingfors sub titlul
• Civilizaţia tip Bucureşti». *) Sulzer, Gesch. des transalpinischen Daciens, I, pag. 289.