Page 24 - 1932-10

BARBU TEODORESCU: TIPOGRAFIA OLTEANA 467

polie, şi Curierul îl începe tot la tipografie străină. nouile apariţii în domeniul cărţii. Aceste noutăţi
Nu mergea bine însă aşa. De aceea el îşi face ti­ le luau din ziarele străine, ca şi cei dela Bucureşti
pografia sa, cumpărând pe cea înfiinţată la 1817. şi Iaşi. In Craiova cel mai citeţ de gazete era Barbu
Ceea ce l-a împins mai mult la cumpărare erau Ştirbei:
nevoile ziarului. « Mulţi de aici, scria Barbu Ştirbei negustorului
Cam în aceleaşi condiţii a luat fiinţă şi întâia Hagi Constantin Pop, au scris pentru gazeturi,
tipografie de provincie, adică aceea creată de pic­ au şi dat bani şi nu le-au mai venit; s'a auzit o
torul Constantin Lecca la Craiova în 1837, căci vorbă, că pe gazetar l-ar fi închis, dar nu putem
după Bucureşti şi Iaşi, Craiova s'a bucurat de şti cu adevărat este sau nu: dumneata poate să
o astfel de instituţie. ştii de va fi aşa, şi cum că s'ar fi oprit cele gre­
In Oltenia pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, ceşti, să nu se mai dea afară. Ci te poftesc pe dum­
începea o nouă viaţă. Legăturile de comerţ ale neata, fă un mijloc şi îmi trimete nemţeşti de aci,
boierimii locale cu diferiţi negustori din Ardeal, din Sibiiu: ştiu că mulţi obicinuia de au gazeturi,
în special cu cei dela Sibiiu, cu Hagi Constantin mai vârtos chiar Enache, cumnatul dumitale, tre-

C. Lecca, întâiul tipograf al Craiovei (Colecţia Academiei Române)

Pop, erau destul de puternice. Prin Constantin bue să aibă; plăteşte dumneata şi îmi tnmete două,
Pop se făcea legătura cu Occidentul, de unde se trei patide, de la Ghenarie, şi de aici înainte fă
cumpărau şi multe nimicuri pentru luxul femeesc, dumneata rânduiala de-mi trimete totdeauna».
dar el era procurator şi de literatură: cărţi şi Cererile sunt repeţite, pentru gazete nemţeşti,
ziare. In afară de aceste lecturi, boierii craioveni îşi franţuzeşti, italieneşti. Câte odată i se aduceau
trimeteau copiii la studii în străinătate. Unii învăţau prin negustorul grec Iovi pale.
la Sibiiu, la şcoala greco-germană a lui Traut- Ca Barbu Ştirbei primeau gazete şi Sărdarul
mann, fetele la mănăstirea ursulinelor tot din Si­ Farfara, Jianu, pitarul Nicolache şi Căimăcamul.
biiu, alţii la Viena şi chiar la Paris. Boierii erau Mai găsim şi pe Ion Vlădoianu cerând • gazeturi *.
şi darnici: făceau spitale, şcoli. Printre ei găsim Altădată, Barbu Ştirbei se plângea că nu i-au ve­
pe: Glogoveanu, Jianu, Bengescu, Brăiloiu, Ştirbei, nit gazeturile din cauza răsvrătirii răsboiului,
Bibescu, Cocea. Copiii lui Bibescu, un Ştirbei, cerând ca poşta să umble necurmat. Poruncea
Bengescu şi alţii, după studiile făcute afară din gazeturi şi Ion Lahovari şi părintele episcop de
ţară, nu se mai întorc în oraşul natal, şi stabiliţi Râmnic, Galaction, cum şi episcopul Chesarie
in Bucureşti, vor juca un mare rol în noua pro­ pe cele dela Viena, fie chiar pe limba franţu­
păşire a Ţării Româneşti. Cei rămaşi la Craiova zească. In cronica sa, Dionisie Eclesiarhul fo­
aveau şcoală grecească cu renume, alta la Cemeţi. loseşte şi el informaţiile de ziare. Scriind despre
Ei căutau să se informeze de cele ce se întâmplă Napoleon, documentează «după spunerea gazetu-
peste hotare, de progresul culturilor străine, de riilor ».