Page 26 - 1932-10
P. 26
BARBU TEODORESCU: TIPOGRAFIA OLTEANA 469
o întreagă încrucişere de drumuri, atât pentru Dumnezeu şi a doua cele ce's de trebuinţă în
viaţa oltenească, cum şi pentru arta românească. viaţa noastră. Adecă: învaţă greceşte şi rumâneşte,
Cu el se începe arta tipografică de provincie. Tot rugăciuni întru amândouă limbile pentru deprin
el dă la lumină întâiul periodic oltean. Acelaş derea hmbelor. Iar mai vârtos limba grecească
Lecca este întâiul pictor român, făcând tranziţia pentru corespondenţul la trebuinţă negustoriei şi
dela pictura religioasă la cea modernă. iar pentru cetirea cărţilor celor vechi greceşti,
Cine este acest Constantin Lecca? întâmplarea
face să fie tot un craiovean, născut însă în Braşov.
Scoborîtor dintr’o veche familie boierească, de ori
gină olteană, Lecca s’a născut în Braşov la 18
Decemvrie 1810. Tatăl său se numea Dumitru,
căsătorit cu Anastasia de Misza zisă Misoaia. Din
această familie face parte şi marele agă Vasile
Lecca (1550—1610), unul dintre vestiţii boieri ai
lui Mihai Viteazul. Iată şi arborele genealogic al
acestei familii, după G. Lecca:
Aga Lecca
Radu fiu... Miho
t i6»7
Preda Leca
1640
Constantin Barbu
Radu
____ *7*5
Ioan Radu
însurat cu Iohana del Monte
Dumitru
însurat cu Anastasia
Constantin Lecca
Cleopatra Grigore George Alexandrina Dimitrie Constantin
1840 1841 1844 1847
Copilăria lui Lecca n’o cunoaştem îndeajuns.
Copil de câţiva ani, a cunoscut şi ciuma lui Ca-
ragea, ce a bântuit Braşovul între anii 1810—1814.
Tatăl său era om cu dare de mână şi s’a îngrijit cmar.pjiai'T * i p d b s c p
A
a-i da o educaţie cât mai bună. Va fi avut vre te_____ ______________L_____ j
un dascăl particular. In orice caz a învăţat la Scarlat de Roset, portret de C. Lecca (Col. Acad. Rom.)
şcoala românească de lângă biserica Sfântul Ni-
colae din Şchei. Că a învăţat la şcoala din Şchei carea pretutindeni învaţă pentru deşteptarea nea
o ştim dintr'un protest al părinţilor copiilor din mului nostru românesc ».
anul 1822, ca venitul discului săracilor şi al fă Şcoala era numai pentru o cultură sumară: «iar
cliilor să se folosească pe seama şcoalei: «prea poftind noi a învăţa copiii noştri mai de sus limbi
înalta orinduială pentru şcoală este ca toţi părinţii şi învăţături, aceia se trimit la alte şcoli mai de
să se îndatoreze a-şi da copiii lor la şcoală şi să parte ».
plătească...». Acest protest e semnat şi de Dumi- Scopul şcolii era numai pentru o cultură su
trache Lecca, tatăl pictorului. mară, fiindcă Românii «pentru la alte meşteşu
Şcoala de pe lângă Sf. Nicolae era destul de guri mai folositoare şi mai cinstite nu-1 slobozesc *,
veche şi aşezată într’o clădire dărăpănată. Cu multe adică numai la munca pământului.
stăruinţe a ajuns directorul şcolii să cumpere un De sigur că Lecca a învăţat şi nemţeşte şi nu
loc pentru clădirea noului local, însă după ple e exclus să fi ştiut şi ceva ungureşte. O fi citit
carea lui Constantin Lecca. Pe acea vreme şcoala şi literatura lui Ion Barac, braşoveanul.
nu prea avea venituri suficiente. Directorul şcolii Şi, încărcat cu aceste cunoştinţe de carte ro
era Moise Fulea. Mai era şi un dascăl Eustaţie mânească şi grecească, dornic să ştie carte mai
Pop cum şi Simion Jînariu. înaltă şi meşteşuguri noui, în fundul vreunui poş
Dintr'un hrisov din acel timp ştim şi ce se talion, a făcut drumul la Viena pentru studii de
preda la acea şcoală: pictură. Este întâiul Român care se îndreaptă spre
« întâi cum să dăm cinstea cea încuviinţată lui o astfel de preocupare. Până acum aveam meşteri
