Page 26 - 1932-10
P. 26

BARBU TEODORESCU: TIPOGRAFIA OLTEANA                              469


         o  întreagă  încrucişere  de  drumuri,  atât  pentru   Dumnezeu  şi  a  doua  cele  ce's  de  trebuinţă  în
         viaţa  oltenească,  cum  şi  pentru  arta  românească.   viaţa  noastră.  Adecă:  învaţă  greceşte  şi  rumâneşte,
          Cu  el  se  începe  arta  tipografică  de  provincie.  Tot   rugăciuni  întru  amândouă  limbile  pentru  deprin­
          el  dă  la  lumină  întâiul  periodic  oltean.  Acelaş   derea  hmbelor.  Iar  mai  vârtos  limba  grecească
          Lecca  este  întâiul  pictor  român,  făcând  tranziţia   pentru  corespondenţul  la  trebuinţă  negustoriei  şi
         dela pictura religioasă la cea modernă.          iar pentru cetirea cărţilor celor vechi greceşti,
            Cine  este  acest  Constantin  Lecca?  întâmplarea
          face  să  fie  tot  un  craiovean,  născut  însă  în  Braşov.
          Scoborîtor  dintr’o  veche  familie  boierească,  de  ori­
          gină  olteană,  Lecca  s’a  născut  în  Braşov  la  18
          Decemvrie  1810.  Tatăl  său  se  numea  Dumitru,
          căsătorit  cu  Anastasia  de  Misza  zisă  Misoaia.  Din
          această  familie  face  parte  şi  marele  agă  Vasile
          Lecca  (1550—1610),  unul  dintre  vestiţii  boieri  ai
          lui  Mihai  Viteazul.  Iată  şi  arborele  genealogic  al
         acestei familii, după G. Lecca:
                             Aga Lecca
                           Radu fiu... Miho
                       t i6»7
                   Preda Leca
                    1640
           Constantin     Barbu
                           Radu
                     ____ *7*5
                    Ioan         Radu
             însurat cu Iohana del Monte
                          Dumitru
                    însurat cu Anastasia
                    Constantin Lecca
          Cleopatra Grigore George Alexandrina Dimitrie Constantin
            1840   1841   1844                     1847
            Copilăria  lui  Lecca  n’o  cunoaştem  îndeajuns.
          Copil  de  câţiva  ani,  a  cunoscut  şi  ciuma  lui  Ca-
          ragea,  ce  a  bântuit  Braşovul  între  anii  1810—1814.
          Tatăl  său  era  om  cu  dare  de  mână  şi  s’a  îngrijit    cmar.pjiai'T  * i p d b s c p
                                                                                   A
          a-i  da  o  educaţie  cât  mai  bună.  Va  fi  avut  vre­  te_____  ______________L_____      j
          un  dascăl  particular.  In  orice  caz  a  învăţat  la   Scarlat de Roset, portret de C. Lecca (Col. Acad. Rom.)
          şcoala  românească  de  lângă  biserica  Sfântul  Ni-
          colae  din  Şchei.  Că  a  învăţat  la  şcoala  din  Şchei   carea  pretutindeni  învaţă  pentru  deşteptarea  nea­
          o  ştim  dintr'un  protest  al  părinţilor  copiilor  din   mului nostru românesc ».
          anul  1822,  ca  venitul  discului  săracilor  şi  al  fă­  Şcoala  era  numai  pentru  o  cultură  sumară:  «iar
          cliilor  să  se  folosească  pe  seama  şcoalei:  «prea   poftind  noi  a  învăţa  copiii  noştri  mai  de  sus  limbi
          înalta  orinduială  pentru  şcoală  este  ca  toţi  părinţii   şi  învăţături,  aceia  se  trimit  la  alte  şcoli  mai  de­
          să  se  îndatoreze  a-şi  da  copiii  lor  la  şcoală  şi  să   parte ».
          plătească...».  Acest  protest  e  semnat  şi  de  Dumi-   Scopul  şcolii  era  numai  pentru  o  cultură  su­
          trache Lecca, tatăl pictorului.                 mară,  fiindcă  Românii  «pentru  la  alte  meşteşu­
            Şcoala  de  pe  lângă  Sf.  Nicolae  era  destul  de   guri  mai  folositoare  şi  mai  cinstite  nu-1  slobozesc  *,
          veche  şi  aşezată  într’o  clădire  dărăpănată.  Cu  multe   adică numai la munca pământului.
          stăruinţe  a  ajuns  directorul  şcolii  să  cumpere  un   De  sigur  că  Lecca  a  învăţat  şi  nemţeşte  şi  nu
          loc  pentru  clădirea  noului  local,  însă  după  ple­  e  exclus  să  fi  ştiut  şi  ceva  ungureşte.  O  fi  citit
          carea  lui  Constantin  Lecca.  Pe  acea  vreme  şcoala   şi literatura lui Ion Barac, braşoveanul.
          nu  prea  avea  venituri  suficiente.  Directorul  şcolii   Şi,  încărcat  cu  aceste  cunoştinţe  de  carte  ro­
          era  Moise  Fulea.  Mai  era  şi  un  dascăl  Eustaţie   mânească  şi  grecească,  dornic  să  ştie  carte  mai
          Pop cum şi Simion Jînariu.                      înaltă  şi  meşteşuguri  noui,  în  fundul  vreunui  poş­
            Dintr'un  hrisov  din  acel  timp  ştim  şi  ce  se   talion,  a  făcut  drumul  la  Viena  pentru  studii  de
          preda la acea şcoală:                           pictură.  Este  întâiul  Român  care  se  îndreaptă  spre
            « întâi cum să dăm cinstea cea încuviinţată lui  o astfel de preocupare. Până acum aveam meşteri
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31