Page 27 - 1932-10

470 B O A B E D E G R Â U

în ale zugrăvelii bisericilor. Erau meşterii lui Ştefan de către Români. Carcalechi îl laudă pentru pro­
cel Mare, cu studii la Veneţia, cunoscători ai pic­ gresele realizate, şi tânărul e abia de un an la
turii lui Giotto, arta lor era numai în folosul Celui Viena.
de sus, în al bisericilor. Niciun gând laic nu putea In anul următor Lecca e apreciat din nou în
pătrunde în mintea zugravului. Coloritul, concep­ Biblioteca românească. Se spune Qă a zugrăvit
ţia, modelul, lumina, totul era încadrat în dogmele moartea lui Mihai Viteazul «pe o pânză de un
cot şi jumătate *. Dorinţa lui era s'o dăruiască
şcolilor din Bucureşti. Eliade şi Asachi află de
el şi-i consacră frumoase rânduri în zi;rele lor:
« O scrisoare din Buda, aşa începea Eliade în
« Curierul * din 1830, vesteşte că tânărul român
Constantin Lecca, care se îndeletniceşte la meş­
teşugul cel frumos al zugrăviei, săvârşind o icoană
pe care înfăţişează moartea lui Mihai Vodă cel
AiHUi J, Viteaz, a început o altă icoană pe care închipueşte
pe Eroul Ştefan Vodă al Moldovei şi săvârşin-
du-le, se găteşte a veni cu amândouă în Bucu­
reşti, cu gând, ca pe cea d'ânteiu să o închine
1 K Î V K 1 I A şi s'o dăruiască şcoalei Naţionale din Bucureşti,
iar pe cea de al duoilea să o închine gimnazei
(o.,.. • Vasdiane din Iaşi *.
l i p M y.'i .N*i fuV: ■•A * *»«.x v» , îi. iy .rip Carcalechi scria următoarele de el:
CXfAUM A* un (• 1,'cţti « Aprins fiind de zelul patrioticesc şi vrând după
KVv\ < 4 XII *>IT6UMI ,. putere a sluji neamului, a zugrăvit trista şi lă-
c* xlîiiuri mrx'n
’Vjj • uu <*»• ut f**N>X ,«.» crămoasa moarte a viteazului principe Mihaiu,
tlt r v j r f c o }•■ •»» '>*!• itSl.fjJ *.|
'
.
pe o pânză de un cot şi jumătate de mare şi spre
T"?* Ni, Ui. JWj '». «ui vecinica aducere aminte, ca un suvenir, a dat-o
r
mS’krt RJ. lupi. f«>
|S
«M' «*f mt* x •»*» mu la şcoalele naţionale din Bucureşti, ca să se pună
nţicri* .,%■< ,V t-U|< M u în şcoale înnaintea tinerimei *.
<x uii n,'«T t a .rV<» un. N» ii -.1 '" ‘ Apoi Carcalechi propune: «a se patroni de na­
' • • 1 • l!.'»iii .''Ulii c «
kSii$kVi{K ^n. i;v> ,i.i m, ry. ţionalişti, ca cu ajutorul neamului să poată merge
ţS'mWNt ii N'«\i r», kn<4* \ s în Italia şi Franţa pentru întreaga procopsire şi
k Aiixnxpu.pt: xVW.V. .'r»ît cx s- Af iRf -iM covârşirei acestei maeştrii, care apoi să poată sluji
»»r», Xa i«i 4 ,, .v,
i 1 MI«.» *,\V|V. «.t neamului ca maister temeinic şi profesor tinerimei
t A > ' i » x f t « t i u n f x . j , ,
t c X 1 '■.imîM.wi,!' ,*»; româneşti în această măestrie «.
A* «Vm .. r» rţiarux' u. x t t . ■ După succesele obţinute la Viena, probabil cu
rrxn Wyţ - w <, .
woxVi.-x ajutorul cerut de Carcalechi, Lecca plecă la Roma.
Nu ştim anul sosirii şi preocupările pictorului la
Roma. Cu siguranţă că din această epocă sunt
copiile ce le avem dela el: Capul lui Crist în­
întâia revistâ olteană şi întâia tipăritură a lui Lccca, coronat cu spini, Coborirea de pe cruce, Poto­
«Mozaicul., Nr. i, 1838 (Academia Română) pul etc. Capul lui Crist încoronat cu spini îl
găsim şi printre operele elevului său, Mişu Pop.
sfinte. Ideile noui însă pătrund în mediul româ­ întors în ţară dela studii, Constantin Lecca e
nesc. Cum era şi firesc, cartea fiind un lux, do­ numit profesor de desemn şi caligrafie la şcoala
ritoare de multe parale, fiii de boieri, de negu­ din Craiova. Era dascăl de caligrafie la clasa I-a,
ţători bogaţi, au fost pionii in nouile orizonturi şi de desemn la clasele II, III şi IV, cu leafă
ale culturii. Şi pictura era văzută ca o simplă mâz- de 400 lei pe lună. Printre elevii săi a avut la ca­
găleală de hârtie, nedemnă de fiul de boier. ligrafie, prin anii 1846, şi pe Titu Maiorescu.
In mintea lui Lecca s’a întâmplat această re­ După cum am arătat mai înainte, profesori la
voluţie, şi talentul său îl îndeamnă a studia pic­ Şcoala centrală din Craiova, erau: Căpăţâneanu
tura la Viena. Nu ştim sigur data plecării lui şi Pleşoianu, amândoi însă au plecat. Vine Ion
la Viena, dar, dintr'un citat, reiese că la 1829 Maiorescu, Florian Aaron, francezul Laplas şi G.
Lecca era de un an acolo. Deci la 18 ani, Călinescu, Gr. Mihăescu, Serghiad.
copil încă, vârstă la care obişnuiau cu toţii să Vesel, bine dispus, prieten cu colegii săi de
plece la studii in străinătate, Lecca părăsi Braşovul. şcoală, harnic, acesta era Constantin Lecca la so­
Laudele care se aduc numaidecât tânărului pic­ sirea din străinătate. Ion Maiorescu era bunul său
tor, ne fac să credem că Lecca se îndeletnicise prieten, după cum reiese din bogata corespon­
mai din vreme cu pictura. Studiile lui de pictură, denţă dusă cu braşoveni de-ai lui Lecca. Lecca
la care avea ca profesor pe Shamy, sunt relevate n'a rupt legăturile cu Braşovul. Scria la cunoscuţi,