Page 28 - 1932-10

BARBU TEODORESCU: TIPOGRAFIA OLTEANA 471

familiei, tatii i-a trăit până în 1837. Tot din trânsul şi a păzi cu scumpătate toate regulile la
Braşov îi veneau mai multe ziare. care va fi supus.
Dela sosirea în Craiova, Lecca s'a gândit să Al Mării Tale prea plecat şi credincios supus
tipărească o revistă; îi trebuia însă o tipografie.
Craiova până la el n’a avut tipografie, aici Costandin Leca
nefiind un centru bisericesc. La Râmnic, la Go­
vora, la Cerneţi, au fost, dar la Craiova nu. Gândul La 9 Septemvrie 1837 Departamentul comunică
său nu şi l-a putut împlini, pentrucă Eliade avea Ocârmuirii judeţului Dolj că privilegiul tipogra­
privilegiu pentru mai mulţi ani în folosul tipo­ fiei lui Eliade încetează la 1 Noemvrie. La 14
grafiei sale. Septemvrie Ocârmuirea aduce la cunoştinţă lui
îndată ce acest privilegiu i se ridică, Lecca Lecca aprobarea tipografiei.
înaintează o cerere ca să i se aprobe o tipografie. Pentru a-şi ajunge scopul, Lecca a fost ajutat
Scopul tipografiei era mai intâiu tipărirea revistei, de două împrejurări:
apoi mulţumirea nevoilor locale, pentrucă atâţia Tipografia se aşează pe lângă Şcoala centrală.
dintre craioveni tipăreau la Bucureşti. Cheltuelile ei sunt trecute în bugetul şcoalei. I se
In fapta sa era ajutat şi de un alt factor. La plătea 4000 lei pe an pentru aceste cheltueli. Mai
Bucureşti, tipografiei lui Eliade cu timpul i s’a târziu ajutorul i se măreşte, recunoscându-se că
mai adaus şi altele. Printre acestea se stabili în
1836 şi Carcalechi. Plecat dela Buda, unde a ti­
părit atâtea lucrări, pentru Lazăr, Eliade, pentru
Ardeleni, Carcalechi trece prin Braşov, apoi se
aşeză în Bucureşti. Lecca îi era cunoscut de mult,
din timpul studiilor la Viena. De unde, nu ştim,
dar Lecca era cunoscător şi în arta tipografică,
cel puţin aşa mărturiseşte singur: «având cuno­
ştinţă de meşteşugul tipografic şi dorind a între­
buinţa la această lucrare toată vremea ce-mi ră­
mâne slobodă *. Intrat în vorbă cu Carcalechi, i se
promite tot sprijinul, apoi cere aprobarea. Ea i se
da, şi în 1837 Constantin Lecca aşează întâia ti­
pografie de provincie la Craiova, în casele ma­
relui clucer Grigore Otetelişanu.
Iată şi cererea sa din Iulie 1837:

Prea înălţate Doamne,
înaintarea ce necontenit fac toate lucrările obş­
teşti supt înalta oblăduire a Mării Tale, asigu-
rează şi pentru cultura limbii româneşti o sporire
neprecurmată, acum fieşcare să socoteşte norocit
de a contribui pe cât este cu ştiinţa la această
cultură, ori prin lucrări originale, sau prin felu­
rimi de traduceri, şi numărul producturilor lite­
rare creşte din zi în zi. Tiparul, această industrie,
prin care asemenea producţii es la lumină, fiind
acum aproape a rămânea în domeniul public, slo­
bozit de mărginirile ce i să pusese prin privilegiu
exclusiv, va adăoga şi mai mult numărul acestor
lucrări, înlesnind mijloacele de publicaţie.
Supt însemnatul având cunoştinţă de meşte­
şugul tipografic şi dorind a întrebuinţa la această
lucrare toată vremea ce-i rămâne slobodă despre
alte îndatoriri ce într'aceiaşi sferă sânt puse asu- «Cruciaţii-, dramă de Kotzebue, traduşi de C. Lecca
pră-i, fac plecată rugăciune Mării-Tale să i să şi tipărită in tipografia Iui, Ia 1839 (Academia Română)
dea înnaltă slobozenie a ţinea un teasc de tipărire
în Oraşul Craiovii, care fiind un al doilea centru e necesar, şi că prin Regulament sunt autorizate
de oblăduire al celor 5 judeţe, să va înlesni cu cheltuelile. In afară de aceasta e şi căsătoria sa
aşezarea aceştii industrii acolo la felurite trebuinţe. cu Victoria Otetelişanu, fiica darnicului boier craio-
Supt însemnatul învrednicindu-se a dobândi vean, întemeietorul întâiei şcoli de fete din ţară,
această înaltă slobozenie, să va strădui din toate în casele căruia aşează tipografia.
puterile a merita încrederea ce să va pune în- Aşezat în tipografia sa, încă din Noemvrie 1837,