Page 31 - 1932-10
P. 31

X01 22 AEKMB                               N°3                                    i832


























                                  rAZETZ 0®iqiAAZ







                            M O N I T O R U L                  O F I C I A L


            Joi,  în  8  Dechemvrie  1832,  ieşea  la  Bucureşti   şi  populaţie  urma  să  fie  nu  numai  de-adreptul
         întâiul  număr  dintr’o  publicaţie  cum  nu  cuno­  şi  deodată,  dar  şi  statornică.  De-aici  «Buletin,
         scuseră  încă  Românii.  Ea  apare  de  atunci  fără   gazetă  administrativă  »,  la  sfârşitul  anului  1832,
         întrerupere  şi  e  astfel  cea  mai  veche  tipăritură   în  Bucureşti,  pentru  Muntenia,  şi  «Buletin,  foaie
          periodică  pe  care  o  avem.  Se  chema  «Buletin»,   oficială  »,  la  22  Iunie  1833,  în  Iaşi,  pentru  Mol­
         cu  subtitlu:  «Gazetă  administrativă  »,  şi  e  pă­  dova.  Se  afla  atunci  printre  noi  Excelenţa  Sa
          rintele  Monitorului  Oficial.  Ţara  Românească,   Prezidentul  Plenipotent  al  Divanurilor,  Generalul
         sau  Rumânească,  aşa  cum  îşi  zicea  în  acei  zori   Aghiotant,  conte  Pavel  Dimitrievici  Kiselef.  Prin
          de  viaţă  publică  modernă,  se  înzestra  şi  cu  acest   Orgamcescul  Regulament  se  încerca  să  se  dea
         semn  de  nouă  organizare  de  Stat.  «însemnare   o altă aşezare ţărilor româneşti.
         a  călătoriei  mele  »,  cu  drumurile  în  Europa  ale   Când  s’au  încuviinţat,  în  1829,  «Curierul  ro­
         luminatului  boier  Dinicu  Golescu,  e  abia  din   mânesc»  lui  Eliad  şi  «Albina  Românească»  lui
          1826. Mergeam repede.                           Asachi,  ele  au  fost  privite  ca  nişte  organe  care
            Se  cuvine  să  ne  oprim  înaintea  acestei  gazete,   aveau  să  mulţumească  acest  fel  de  trebuinţe.  Cele
         cu  prilejul  împlinirii  celor  o  sută  de  ani,  pentrucă   patru  pagini  de  text  chirilic  aduceau  mai  cu  seamă
         ea  începe  şi  oglindeşte  cel  mai  bogat  capitol  al   înştiinţările  dinăuntru  şi  înştiinţările  din  afară,
         istoriei  tiparului  românesc  şi  pentrucă  nu  cu­  în  care  intra  foarte  mult  material  oficial.  Gazeta
          noaştem  alt  loc  unde  toate  faptele  şi  toţi  oamenii   administrativă  n'a  fost  decât  o  desprindere,  ca
         cari  au  împodobit  secolul  cel  fără  asemănare,  să   un  fel  de  supliment  oficial  ajuns  de  sine  stătător,
          poată  fi  întâlniţi  împreună  ca  sub  o  boltă  de   din  cele  două  dintâi  reviste  româneşti.  Până
         aur.  «Monitorul  Oficial  »  e,  publicistic,  un  aşe­  într’atât  însă  ele  căpătaseră  acest  caracter,  încât
          zământ  de  cultură,  iar,  cetăţeneşte,  un  izvor  de   o  vreme,  chiar  când,  uşurate  de  o  asemenea  po­
          încredere.                                      vară,  parcă  ar  fi  trebuit  să  se  ridice  pentru  tot­
            Trebuinţa  de  comunicare  directă  cu  publicul   deauna  în  ţinuturile  senine  literare,  continuă  să
         a  autorităţilor  descoperise  şi  la  noi  acest  mijloc,   publice comunicări din cancelarii.
         al  tiparului,  încă  dela  sfârşitul  veacului  al  opt­  La  16  Noemvrie  1832  Sfatul  administrativ  ex­
         sprezecelea.  întâia  formă  a  fost  aceea  a  Procla­  traordinar  al  Ţării  Româneşti  ia  această  hotă-
          maţiei,  lipită  pe  toate  zidurile,  de  un  comanda­  rîre.  O  redau  chiar  in  fraza  plină  de  mădulare
          ment  militar  in  trecere.  O  armată  de  ocupaţie   socotite,  cu  amintiri  de  stil  clasic,  pe  care  au  re­
          şi  un  regim  de  administraţie  militară  avea  ne­  dactat-o  caligrafii  celei  mai  de  seamă  dregătorii
         voie  de  mai  mult.  Legătura  între  puterea  publică  a ţării: «Astăzi la 16 ale lunii lui Noemvrie anul
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36