Page 35 - 1932-10
P. 35
478 B O A B E D E G R Â U
15 La Comitetul Carantinelor, spre a se trimite de mcdele franceze. In Ianuarie 1859 iese la
la toată carantina câte una. iveală: «Monitorul Official a Ţerei Românesc!»,
1 La Dvomicia de poliţie. cu acordul ciudat moldovenesc. Unirea celor două
90 La toate ocârmuirile de judeţe socotindu-se ţări, în loc să aducă o liniştire în căutarea de
câte cinci de fieştecare ocârmuire; spre a se opri nume tot mai fericite, aduce o şi mai grăbită
una la ocârmuire şi celelalte patru a se da la Tri pornire de schimbare. Unele din schimbări în
bunal, la Sfatul Orăşenesc, la Poliţ-maister, şi la seamnă a dare îndărăt. In Ianuarie 1860 fronti
Protopop. spiciul Monitorului poartă acest text:« Principatele-
95 La toţi subt ocârmuitorii duprin plăşi, care Unite-Monitorul, <^iar oficial alu Ţerei Româ-
se vor trimite iarăşi la ocârmuirea fieştecărui nescl ». * Al » apare în sfârşit acordat cum trebue,
dar cu un G scurt, care e hazliu. Din Maiu 1861
cade cuvântul «ţliarG», înlocuit de «jurnalG» şi
din Decemvrie acelaş an sunt lăsate afară cu
vintele «alG Ţerei RomânescI». Se pregătea
titlul: «MonitorulG, jurnalG oficialG alG Princi-
patelorO Unite », cu această cascadă de u scurt,
pus unde trebue şi unde nu trebue, dela 9 Fe
bruarie 1862. Dela 31 Martie acelaş an înceta
« Monitorul oficial al Moldovei », care mersese mai
sigur spre calificarea cea dreaptă. Din 1863 «Princi
patele Unite »din subtitlu sunt şi «Române *. In Ia
nuarie 1866 ni se dă: «Monitorul, jurnalul ofi
cial al României ». Peste doi ani cuvântul «jurnal »
se face din nou «^iariG». La 10 August 1869
iată-1 în sfârşit, într’o formă sunând astăzi puţin
caragialesc: «Monitorul officiale. România *. Dacă
publicaţia împlineşte o sută de ani, in care timp
a ieşit fără nici o întrerupere propriu zisă, numele
ei n’are decât 63. Atât de anevoie i-a fost să se
cureţe de sgură şi să se nască!
Intre 1832 şi 1860 Monitorul a apărut de cele
mai multe ori în două numere pe săptămână
de câte patru pagini, într’un format mai mult
mic, de revistă (27 X 20 cm); a apărut însă şi
Marele Ban Gheorghe-Iordache Filipescu.
Prim Ministru al Ţirii Româneşti de trei şi de patru ori. Dela 2 Ianuarie 1860 el
a ieşit in fiecare zi, sporit şi cu suplimente. De
în 1832 şi 1853.
pildă, «Protocoalele şedinţelorG Adunării Legisla
judeţ, dela care subt ocârmuitori vor avea drept tive a Ţerei RomânescI» dela 1860 până la 1865,
să le ceară, însă.» şi mai ales «Desbaterile Camerei Deputaţilor » şi,
Iată şi judeţele dela 1832, cu însemnătatea lor, «Desbaterile Senatului României», numaidecât
cel puţin din punctul de vedere al comunicărilor după 1864. Ceva din această împărţire se păstrează
de caracter administrativ: şi astăzi, când «Monitorul Oficial » are obişnuit
trei părţi, întâia cu publicaţii de interes general,
♦ 7 La Slam-râmnic 7 Dâmboviţa într'un tiraj de peste 9.000 de exemplare, a doua
2 La Brăila 5 Muscel cu publicaţii de interes limitat, într’un tiraj de
4 Buzău 7 Argeş peste 3.000 de exemplare, şi a treia, vechea parte
4 Ialomiţa 5 Romănaţi a Desbaterilor Parlamentare, într'un tiraj de vreo
5 Ilfov 7 Dolji 1.200 de exemplare. Ea alcătueşte, pe lângă do
4 Vlaşca 7 Mehedinţi cumentarea de fapte, cea mai bogată colecţie ro
5 Teliorman 9 Gorji mânească de oratorie parlamentară şi politică. Cei
4 Olt 7 Vâlcea mai buni meşteşugari ai cuvântului românesc pot
5 Săcueni 4 Prahova».
fi oricând găsiţi acolo, împreună cu împrejurarea
Numele publicaţiei oficiale a suferit foarte multe care i-a stârnit. Istoria celor şaptezeci de ani
schimbări. A fost la început: «Buletin, gazetă din urmă de viaţă publică se înşiră înaintea noastră
oficială». E, din Ianuarie 1847: «Buletin ofiţial prin oamenii reprezentativi şi cu un material di
al Prinţipatului Ţării româneşti *. Şapte luni din rect, fremătând de bune intenţii sau de patimi
1848 îşi zice: Foae ofiţială pentru seefestre şi vijelioase. Monitorul e, în acest înţeles, un izvor
licitaţii». Din Februarie 1853 se face: «Buletinul unic şi nişte anale, la care orice cercetător va
Oficial ». E ca o apropiere înceată de titulatura găsi răspuns pentru atâtea fenomene ale vremii.
de astăzi, înrâurită, atunci când a apărut întâiu, Scrierea chirilică a întâilor ani aduce o altă