Page 38 - 1932-10

EMANOIL BUCUTA: MONITORUL OFICIAL 481

limbă administrativă şi cancelarială, în care se fost mari serbări în amintirea a o sută de ani
întâlneşte, cu mici schimbări, factura biurocraticâ de când fiinţează Eforia Spitalelor Civile, cu mo­
de astăzi. Nouile aşezăminte cereau noui forme şiile, spitalele şi idealul ei de iubire de oameni.
şi o altă rostire. Condeiul se poticneşte de multe Centenarul Eforiei Spitalelor e un centenar al lui
ori, îmbină vorbe vechi în hotărîri şi legiuiri Kiselev. Tot anul acesta s'au împlinit o sută de
înaintate, se pierde în întorsături stângace, prin ani de când oştirea românească a fost, după o
care expresia proprie nu-şi poate face loc, dar lungă odihnă, ain nou înfiinţată şi ţara a început
dela număr la număr şi dela an la an, noţiuni să se simtă apărată şi mai aproape de marile ei
neaşteptate sunt puse în circulaţie şi tiparele cele destine. Centenarul oştirii româneşti e un cen­
noui se închiagă. Suntem la izvoarele administra­ tenar al lui Kiselev. Ne pregătim să ridicăm stea­
ţiei şi biurocraţiei guri în oraşul tran­
româneşti moderne. dafirilor, TurnuSe-
Nicăeri nu putem fi verin, pentrucă s'au
mai bine faţă la na­ făcut o sută de ani
şterea şi creşterea de când, la un alt
lor. «Curierul ro­ capăt al Dunării ro­
mânesc » ne poate mâneşti, se z i d e a
l ă m u r i mai uşor aici un nou oraş de
despre l u p t e l e şi apă, cu o a ş e z a r e
biruinţele l i m b i i înaltă, deasupra po­
literare, vorbită în dului lui Traian, şi
saloane şi pusă în cu aceleaşi s t r ă z i
scrisul frumos. «Bu­ lineare. Centenarul
letinul » ne a j u t ă Severinului e un
să vedem dincoace, centenar al lui Ki­
în graiul, mai făcut selev. Aş putea să
şi mai abstract, di­ urmez la fel î n c ă
plomatic, ministe­ mult. Mă opresc să
rial şi judecătoresc. dau acele probe de
Printr'unul se ro­ limbă de legi şi de
steşte societatea, ve­ preocupări v a r i a t e
şnic tânără şi răsco­ ale ţării. întâii doi,
litoare, pe când prin trei ani ai «Buleti­
celălalt, Statul, fără nului »aduc din bel­
vârstă şi fără patimă. şug şi eroic toate
Iată care e g l a s u l pietrele de temelie
Statului român dela ale noului Stat. Nici
1832 şi numaidecât un domeniu nu ră­
după aceea, în dife mâne fără legife­
rite ramuri de preo­ rare. T o t u l e în
cupări. construcţie. Ai im­
Generalul acesta presia aceasta, şi a-
abia trecut de patru­ cum, la o sută de
zeci de ani lucra re­ ani, răsfoind foile
pede şi adânc. De Contele Pavel Kiselev. (Col. Academiei Române) « B u l e t i n u l u i » cu
n’ar fi decât cen­ seri itura lui de buchi.
tenarele, pe care le sărbătorim mereu de un an Unde se arată generalul:
încoace, şi ar fi îndeajuns dovadă. Nu ne place «Sâmbătă la 25 Mart încheindu-se seria obiş­
însă totdeauna să-l mai amintim pe Kiselev. N'a- nuitei obşteştei adunări ce s'a început anul trecut
vem dreptate. El stă la începuturile vieţii noastre 1832 mădularele sale într'o glăsuire au făcut ur­
de Stat, cu faţa lui serioasă umbrită de ochelari mătoarea adresă către Ec. S. D. Prezidentul Ple-
cu ulube date după urechi, ca un gospodar cu­ ni potent.
minte, plin de înţelegere şi de hotărîre. Mai «înalt Ecselenţii Sale D. deplin împuternici­
ieri s'au împlinit o sută de ani de când Brăila, tului Prezident al Divanurilor Prinţipaturilor Mol­
pierzându-şi zidurile de cetate şi vămile de raia, davii şi Valahii, General Adiotant, General Leu-
s'a schimbat într’un oraş cu străzile trase cu li­ tenant şi a feluri de ordine cavaler Pavel Dimi-
nia, cum i le ştim, şi despre care localnicii credeau trievici Kiselev.
că generalul a pus să dea cu tunul şi, pe unde a
mers ghiuleaua, a făcut strada. Centenarul Brăilei Domnule General,
e un centenar al lui Kiselev. Astă primăvară au « Obşteasca adunare asupra închiderii ei doreşte