Page 40 - 1932-10

EMANOIL BUCUTA: MONITORUL OFICIAL 48?

Anulu 1858. M 24
0Kk»pemlî.
Maptic 28.

Aueaiti foae e*e de doi 'hnt ta tai a ateii a-
op oe umtamtoa trtitl:. fiMte. te ta adp 1 ia
Upeuu otoaamealutl et- in taml-u ja pedaiim
ut ne 3 aaatp mie. e> ia Sripelaptalm Sta­
mp aenlpt nafMaomp de 21 tuai iofi ».'/«• Msdene, ui
*el oe an. V. toptu-p

nisip, în care vecinul suflă pe furiş, strică slo­ « . . . Eforia după acestea dă nădejde că după
vele şi-i umple gura deschisă şi ochii de praf. câţiva ani în Spitalurile Bucureştilor dinpreună
Iată apoi întâile urme ale Depozitului nostru cu ale judeţelor va putea să se aşeze aproape cu
legal în «Măsuri pentru cenzură», tipărite în 300 paturi. Acest număr nu mi se pare destul;
n-rul 47 dela 15 Octomvrie 1839: mă socotesc însă că până atunci Guvernul va avea
«Art. 7. Editorul, autorul şi tipograful sunt mijlocul de a-1 mai adăuga. Cu mare mulţumire
datori a depune la secretariatul Statului un exem­ văz simţimenturile cele lăudate care au insuflat
plar din cartea ce se va tipări, cinci la biblioteca Eforiei idea de o subscripţie spre folosul spita-
naţională dela Sfântul Sava din Bucureşti şi două lurilor Colţii şi Filantropiei; doresc a vedea pusă
la biblioteca şcoalei din Craiova ». în lucrare această idee; şi drept datorie a mea
Era o răspundere solidară a celor trei făuritori voiu socoti a mă înscrie ca subscriptor *.
ai cărţii» mai întreagă decât astăzi, dar nu pu­ Cu această gură de demult Monitorul ne vor­
tem şti dacă şi mai cu bune urmări. beşte şi ţine foile lui la îndemână pentru atâtea
In 1835 Reşid Bei, ambasadorul turc din Franţa, alte minunate lucruri tot de-atunci. Nu sunt nu­
in trecere spre Paris se opreşte la Bucureşti, unde mai ştiri moarte oficiale şi înşirare de legi obosite,
e primit cu mare pompă. Cu acest prilej apare ci o izbucnire de încredere tânără şi o năvală de
pentru întâia oară în «Buletin» teatrul vremii: încercări pentru întâia oară făcute. Centenarul
«Duminică seara s’a dat teatru unde s'a repre­ Monitorului Oficial e însă şi el un centenar al
zentat de către şcolarii şcolii filarmonice un frag­ lui Kiselev. Când în 1843, P« vremea lui Gheorghe
ment din opera Semiramida şi Preţioasele, co­ Bibescu, ţara a vrut să-i mulţumească şi a strâns
medie dela Molier, la care In. S. prea înălţatul bani pentru o statue, el, gospodarul, iubitor al
Domn a binevoit a fi de faţă unde a fost poftit locurilor unde săvârşise bune isprăvi, a cerut ca
şi Ec. Sa Reşit Bei, în loja I. Sale ». banii să se întrebuinţeze mai bine pentru vreo
Dar să ne întoarcem, la despărţirea de aceste cişmea sau vreun pod. Şi atunci, din cei 50.000
texte bătrâne, spre Generalul Kiselev şi să-i citim de lei ai subscripţiei publice, s’a făcut şoseaua
ultimele rânduri dintr'un « Ofiţ » trimis dela Iaşi, Kiselev. Culeg ştirea şi această întrecere pentru
in 27 Decemvrie 1832, Eforiei Spitalelor Civile o faptă bună, tot din «Buletin ». La 1846 găsesc
dela noi. Din celelalte se descoperea o minte; la mezaturi încă ceva: «Pentru Grădina publică
din acesta se vede şi o inimă: dela şoseaua Kiselev este trebuinţă a se face patru

PRINCIPATELE UNITE.

Aneath foae Vene m toi
ne de doi ap • -arm a leatlt
ne unt urnim. foae. te aa a-
lipeau «1*- MONITORUL OFICIAL dpem te «ani—
aameah ui etle tmu ja pedaa-
de tpei tfaaoui am ti. te etle
nea!(miale-, t-p •a H.tmlrpmi
•ea/pi a.mtmi meMpSoafapr.
Mp, de 21 Mi •ap m Mndeae,
oe ani.
ŢEREI ROMANEŞCl.

No: 88. BucureşcI. Iulie 21. 1859. No: 88.