Page 44 - 1932-10
P. 44
EMANOIL BUCUTA: MONITORUL OFICIAL 487
erau alte câmpuri şi în faţă Cişmigiul, cu gardul ale Monitorului, împletite uneori cu dări de seamă
de fier acoperit de calendare şi de istorii de hai literare şi cu polemici chiar de idei sau cu o lite
duci. Iar la mijloc, măreaţă, casa cea tainică, de ratură pentru sate. Foaia sătească, de după 1860,
unde pândeam cum la anumite ceasuri ieşeau contopită cu Monitorul, nu era altceva decât o
oameni în ceată şi băieţi cari rămâneau cu noi «Albină *, cu un P. S. Aurelian în frunte, adesea
la bărci. Ştiam că sunt tipografi, că fac tot felul întru nimic mai prejos decât cealaltă, de după
de cărţi şi o mare sfială ne cuprindea. Eram în aproape o jumătate de secol. Dar iată, în afară
credinţaţi că ei lucraseră tot ce ne înconjura, tot de reviste şi magazine istorice ale timpului, care
acel cartier de anticari şi de colportori de vremea n’ar fi găsit alt editor şi nici putinţa să apară şi
veche, boccegii ai trecutului, pieriţi odată cu el. să înrâurească, atâtea lucrări, ca marile dicţionare,
Ce trecere putea să aibă Monitorul Oficial, depăr folosite şi de noi astăzi, cel român-francez al
tat şi abstract, faţă de Imprimeria atât de pre lui Frlderic Dame, cel englez-român al lui Lolliot,
zentă şi de activă? cel român-german al lui Tiktin, toate din iniţia
Imprimeria Statului s'a mutat în această clă tiva lui Take Icnescu, sau publicaţii grele de chiri
dire, care de doi ani s'a prefăcut aproape cu totul, lică, un fel de răspuns la activitatea din întâia
în 1887, după plimbări prin foarte multe adă jumătate a secolului, Tetraevanghelul găsit la
posturi nepotrivite. Stătuse câtva timp în palatul Londra şi tipărit aici ca să fie o ediţie critică, dar
Domniţei Bibescu, unde ajunsese după ce se dă părăsit poate din pricina războiului de editor,
râmase Hanul Şerban-Vodă, ca să se ridice Banca Moses Gaster, şi rămas numai text, fără comen
Naţională, şi plecase rând pe rând aici dela ta tarii. Şi suntem martori dela 1930 încoace, de
rapana şi la tarapana dela Academie, adică dintr'o când Cultura Naţională a ajuns o secţie a Impri
aripă a palatului Universităţii. Ce fusese înainte meriei Statului, ca o a doua creştere după a doua
e istorie, istorie a Bucureştiului şi istorie a vechii unire, corespunzătoare celei de pe la 1860 după
culturi româneşti a tiparului. Imprimeria Statului întâia unire, la cele mai frumoase tipărituri, prin
e din 1863 şi, ca s'o alcătuiască, s'au vărsat în ea literă, prin gust şi prin cuprins, ale artei grafice
Tipografia Mitropoliei sau Nifon Mitropolitul, româneşti.
Tipografia Sfântu Sava, Tipografia Comisiei Cen Astăzi, ca atunci, Imprimeria Statului e nu
trale din Focşani şi altele. Până şi o maşină a numai cea mai puternică, din punct de vedere tehnic,
Mănăstirii Neamţu ajunsese aici. Era ca un fel dar şi cea mai luminoasă, din punct de vedere ar
de unire a tot ceea ce răspândise în scris până tistic, tipografie pe care o are ţara. Ea se întoarce,
atunci gândul nostru, ca să-l facă să străbată cu noui rosturi, la strălucirea de odinioară. Un
mai departe şi mai puternic în ţara unită. Mai program măreţ o aşteaptă. Vaza Monitorului Ofi
înainte, timp de 30 de ani, Monitorul Oficial se cial şi a Imprimeriei Statului nu sunt în scădere.
tipărise când în tipografia, îndreptată încă dela Amintirea întemeetorului şi brazda de lumină trasă
început spre litera latină, a lui Eliad, când în ti eroic de el îndeamnă la fapte asemenea. Publicaţia
pografia chirilică, tradiţionalistă şi mai ales negu noastră oficială şi întreprinderile alipite ei nu trebue
storească a lui Carcalechi. Acum el se rotunjea să uite că au avut din ziua întâia şi încă cins-
într’un aşezământ de sine stătător. prezece ani în frunte, cu toată dragostea lui de
Am văzut tipărituri din trecut ale Imprimeriei ţară, de bună limbă şi de literatură legată de nă
Statului, făcute de aceiaşi oameni şi de aceleaşi zuinţele timpului, pe Eliad.
teascuri, care trimeteau zilnic ţării ştirile oficiale
EMANOIL BUCUŢA
Imprimeria Naţionala, fost! Cultura Naţională.