Page 54 - 1932-10

4 9 ?

C R O N I C A

Cârti, conferinţe, congrese, expoziţii

ADUNAREA • ASTREI».— Bătrâna «Astră * şi-a ţinut anul în stare să toarne viaţă, în vinele destul de obosite ale vene­
acesta adunarea generală la Deva. Orăşelul de sub cetate, rabilei Asociaţii. In Sibiu premenirea puterilor e anevoioasă,
cu dealul ei al viperelor Încoronate, s’a umplut de o viaţă dacă nu chiar cu neputinţă; in Cluj cadrele aşteaptă complete
de zile mari. Satele au venit pănă de departe, in porturi stră­ şi dornice de lucru. Vorbea un ardelean din Bran, cu mare
lucite, mai ales femeile cu roşu înfocat din spre Haţeg. vază ştiinţifică şi de toţi iubit. Atenţia pe care a stârnit-o a
« Domnii > au alergat şi ei din toate părţile. Marile autorităţi arătat mai limpede decât o moţiune cât de şubred e curentul
culturale n'au lipsit nici ele. Ministrul Instrucţiei însuşi, d-1 tradiţional sibian, înghesuit chiar de prieteni in ultimele lui
D. Guşti, a fost de faţă, două zile întregi. poziţii.
Lucrul cel mai însemnat, care trebuia făcut, era alegerea încolo, adunarea anuală a «Astrei» s’a desfăşurat după un
unui nou preşedinte. Frânele, lăsate din mâini de bunâvoe, program încercat şi totdeauna bine primit. Intâiu sunt cele
de mai bine de doi ani, de d-1 Vasile Goldiş, trebuiau încredin­ două servicii divine, unul in biserica greco-orientală, ţinut
ţate altcuiva. Altminteri, criza preşedinţială ameninţa să ajungă în mare sobor de preoţi, de însuşi mitropolitul Nicolae, bogat
o criză a « Astrei >. Descăunarea Sibiului din rosturile lui de cuvântător din uşa altarului, prinţ al bisericii cu mitră şi cârjă
reşedinţă a Asociaţiei, urma să fie întâiul semn. Clujul, centru
universitar şi administrativ al Ardealului, nu se mulţumeşte
numai cu fiinţarea acolo a secţiilor ştiinţifice ale «Astrei >.
Sunt temeiuri, atât de ordin general cultural, cât şi de
ordin mai strimt local, care apără atât o formulă cât şi pe
cealaltă. Clujenii vorbesc de trebuinţa de schimbare a «Astrei»
ca să se potrivească împrejurărilor cu totul altele pentru Ro­
mânii ardeleni dela Unirea cea mare încoace. Sibiul are un
orizont prea îngust. Viaţa de creaţie şi de circulaţie culturală
bate astăzi in altă parte. Sistemul de izolare, mântuitor înainte
de războiu, înseamnă în viitor inchircire şi moarte. Deci,
mutarea «Astrei» dela Sibiu la Cluj. Sibienii răspund că o «Astră»
dujană n’ar mai fi «Astra». Pomii bătrâni nu mai pot fi luaţi
din loc şi sădiţi aiurea. Asociaţia, lăsată in oraşul in care s'a
născut şi a trăit spre folosul întregului neam românesc de
sub coroana habsburgică, e vechea înfrăţire culturală, aşe­
zământ unic pentru Sibiu, de toţi văzut, de toţi îmbrăţişat;
la Cluj, intre atâtea instituţii mai noui şi mai puternice, ea Conductul etnografic din Deva:
ar fi cel mult o slabă anexă a Universităţii, trecută pe al doilea Fanfara ţărănească din Câmpuri Surduc
plan de luare aminte şi expusă decadenţei. Aci are un palat,
cu bibliotecă, muzeu şi internat, pe când dincolo ar fi o calică, scăpărătoare, iar celălalt, in biserica mai strimtă greco-catolică,
adăpostită sub vreun acoperământ străin. Pe deasupra, in ţinut de episcopul Alexandru al Lugojului, cu privirea îndu­
oraşul de pe Someş ea ar pluti în ape unite. rerată, sub care te temi să nu-i coboare de sus pe palme,
Deva a dat «Astrei» un nou preşedinte şi a adus numai pe stigmatele, mereu cerute, ale Sfântului din Assisi.
căi lăturalnice problema transplantării. Ea n'a fost o răspântie, In al doilea rând vin şedinţele, cu dări de seamă, propuneri
cum au dorit şi cum s'au temut atâţia, d numai un popas şi discuţii. De fiecare dată acest parlament cultural al Ardea­
de noui nădejdi. Noul preşedinte e d-1 Iuliu Moldovan, marele lului, cum i s'a zis, se reface în toată strălucirea lui. Tot ce
igienist biopolitic şi întemeietorul întâiului servidu de Stat are neamul nostru mai ales acopere podiul prezidenţial sau
pentru educaţia poporului. După apariţia măreaţă şi vijelioasă lojile şi parterul, vlădicii, profesorii, marii conducători de
a ortodoxului Goldiş, om de cunoştinţe mai mult istorice şi întreprinderi, ţărănimea, tineretul. Reprezentanţi de societăţi
literare şi venind din vremurile vechi de luptă şi de retorică culturale din toată ţara sosesc, din Basarabia şi din Bucovina,
naţională, prezenţa discretă de om de ştiinţă pozitivă a acestui din Ţara Românească şi din alte pământuri locuite de Români,
unit care reprezintă metodele cumpătate, dar sigure de astăzi, ca să-şi spună cuvântul de salut şi de aşteptare dela munca,
înseamnă mai mult decât o simplă schimbare de persoane. priceperea şi însufleţirea celei dintâi întocmiri spirituale pentru
Dacă Sibiul nu s’a mutat la Cluj, s'a lăsat, ca o pregătire cei mulţi, a neamului românesc. Aici şi vorba e faptă, şi numai
şi o dislocare spirituală premergătoare celeilalte, să fie in­ cei ce nu o pricep cănesc împotriva desfăşurărilor verbale
vadat de oraşul temut, chiar la el acasă. Celelalte vor urma ale adunării.
dela sine. Oricum ar fi, toţi au in vedere numai binele Asociaţiei. In al treilea rând se înşiră serbările organizate, după o veche
Idealul clujan şi-a făcut însă loc in intervenţia d-lui Sextil tradiţie, in legătură cu prilejul. Seara e o conferinţă, sunt
Puşcariu, care a vorbit despre întinerirea «Astrei», in înţelesul coruri şi uneori vreo piesă de teatru sau operă, tot mai rare
propriu al cuvântului. Cetatea universitară a crescut un mare de când rostul şi râvna fondului de teatru s’au trecut. A pierit
număr de elemente pregărite şi inimoase, care ar fi singure şi balul de altădată. In timpul zilei, în schimb, diferitele ex­