Page 55 - 1932-10

4 9 8 B O A B E D E G R Â U

poziţii, in care se vede viaţa mai ales ţărănească a regiunii, toate că împrejurările sunt arăt de mult şi atât de fericit schim­
şi vestitul şi nelipsitul conduct etnografic aduc mişcare, in* bate.
vă ţă tură şi mulţumire pentru toţi. Am văzut in piaţa cea mare Neamul românesc s'a adunat din toate părţile, sfărâmând
a Devei, mărginiţi de o parte de-o casi cu totul moderni, împărăţii şi nedreptăţi vechi ca să-şi poată lua locul cuvenit
cu terase in soare şi cu suprafeţe mari albe, iar de alea cu clădiri între popoare şi întrezărit dela formele de viaţă politică ale
din zilele bunei împărătesc Mana Terezia, o revărsare de lume strămoşilor de acum aproape 2000 de ani. înăuntrul hotarelor
dela sate şi din oraş, in care cu nunţi sau şezători şi in şiruri noastre ne-am regăsit, ca la masa de nuntă de care vorbea
fericitul mitropolit, dar sosiţi din mai multe părţi, cu o pătură
ţărănească destul de asemănătoare, prin acelaş fond de cul­
tură primitivă, cu o pătură de cărturari adăpată la patru iz­
voare de cultură înaltă deosebită şi cu ostroave de-a-dreptul
de alte popoare, cu limbă, fire, tradiţii şi aşezăminte culturale
străine. Pe deasupra, lumea internaţională, neaşezată bine
după marele războiu, face să ajungă până la noi un val de
criză şi de neîncredere, care incearcă să scadă momentul
istoric unic trăit de neamul nostru.
In faţa acestor greutăţi noi aducem voinţa de viaţă şi de
mai bine a societăţii româneşti şi aducem puterile Statului.
Nimeni nu întrupează mai bine pe cea dintâiu, prin ceea ce
a putut făptui şi prin simbolul plin de inţeles pe care ii ridică
in calea menirilor noastre, decât «Astra ». Ea e o creaţie a
voinţei de viaţă şi a încrederii in puterile proprii a unei în­
tregi naţiuni, care a chemat pe toţi in numele culturii fără să
Industria cănepei din Sintoholm aibă libertate politică şi nici bunăvoinţă faţă de des voi tarea
proprie din partea formaţiei de Stat in care se găsea înca­
drată. Nu economicul şi politicul primează, d culturalul.
de mineri sau de alte îndeletniciri proprii locului, care puneau
Crizele, oricât ar avea o coloratură după împrejurări socială,
«Astra» in cadrul ei popular firesc şi măndru. O fugă a cătorva,
economică ori politică, sunt deobiceiu de ordin moral şi tre-
sub seară, până la turnurile tainice ale castelului din Inidioara,
bue in intâiul rând o încordare a puterilor sufleteşti ca să fie
la câţiva kilometri, puneau acestui cadru şi latura lui de trecut.
înfrânte. < Astra » reprezintă printre noi, venind acum de
Printre cuvântările ţinute la adunarea din Deva, aceea care
foarte departe, dintr'un trecut in care punctul ei de vedere
a avut o însemnătate programatică, depăşind clipa şi preocu­
pările ei, a fost a Ministrului Instrucţiei, care apare de aceea a biruit, reprezintă integral acest adevăr. Apel la toţi cărturarii
şi la toate aşezămintele pentru luminarea şi îndreptarea popo­
in rândurile următoare. In ea se găsesc, rostite încă odată,
rului, crearea unei mişcări in mulţime prin proprii mijloace,
şi atâtea din scopurile sau visurile revistei noastre:
«Am venit la Adunarea generală din acest an a * Astrei * fără aşteptare de ajutor din afară, care, dacă venea, însemna
cu toată mişcarea de suflet pe care înaltele ei rosturi mi-o
pridnuesc. Am in minte şi acum cuvintele pe care marele
Şaguna le spunea la 23 Octomvrie 1861, puţin după înjghe­
bare : «Domnilor, masa dulcii noastre maice este pregătită
pentru oaspeţi mulţi; maica noastră a fost până acum îm­
brăcată in doliu, dar de acum înainte se îmbracă in haină
de nuntă şi pofteşte la masă pe toţi fiii săi, ca să strălucească
şi ea, in şi cu casa sa, şi să inoiască pe fiii săi precum se innoesc
tincreţele vulturului ». Vorbele oamenilor mari se fac de atâtea
ori profetice şi in acest crâmpeiu de rostiri aproape evanghe­
lice noi, cei de astăzi, deosebim liniile de foc ale unui ideal
care a aşteptat mai mult de o jumătate de secol ca să se împli­
nească. Neamul nostru s'a înnoit precum se innoesc tinere-
ţele vulturului.
Asociaţia culturală ardeleană începea in acele vremuri o
faptă care şi-a păstrat şi pentru noi însemnătatea, şi prin ur­
Nuntă ţărănească din Sântandrei
mare actualitatea ei intreagă. Era răspunsul pe care Românii
de dincoace de munţi, lipsiţi de libertatea politică, ni-1 dădeau o recunoaştere şi sporire a unor silinţe începute şi cu putinţă
nouă, cari făcusem abia de 2 ani unirea Principatelor. E şi fără el, cuprinderea in această organizare a tutulor, lume
alipirea lor, in singura formă atunci cu putinţă, la actul dela dela sate ca şi lume dela oraşe, cultură a poporului in case
Iaşi şi Bucureşti din 1859, care e cea mai mare răspântie a naţionale, şezători, biblioteci, publicaţii pentru oei mulţi,
istoriei noastre. Pe când preamăream elementul politic, D-voa- muzee, expoziţii economice şi Adunări generale ca aceasta,
stră descopereaţi legătura culturală. Umpleaţi de un cuprins adevărate parlamente culturale ale unei naţiuni, şi totodată
dumnezeesc forma omenească pe care îsbutisem să o făurim cultură superioară in secţii ştiinţifice, de cercetări şi de direc­
noi. Mi se pare că porunca vremurilor de azi este acecaş, cu tive teoretice.