Page 56 - 1932-10

C R O N I C A 499

Nu se poate mai mult şi mai bine. curând Fundaţiile Regale vor fi inmănunchiatc intr’un singur
Şutul, şi îndeosebi Ministerul Instrucţiei, Cultelor şi Ar­ corp, aceea de cultură a poporului împreună cu cele de cul­
telor, pe care am cinstea si-1 conduc, înţeleg, în acest domeniu, tură superioară şi de cercetări şi vor fi intre noi ca martore
si creeze împrejurările prielnice pentru organizarea, desvol- şi purtătoare ale acelui gând. Aid şi astăzi trebue să ne aducem
tarea şi răspăndirea culturii in popor şi să promoveze, in al apoi aminte că unele din cele mai frumoase şi mândre cuvinte
doilea rănd, o cultură superioară prin creaţii naţionale de care au răsunat la Adunările « Astrei * şi ar trebui săpate acolo
ană, literatură şi ştiinţă. Pentru cea dintâiu m’am găndit să
dăm putinţă tutulor societăţilor culturale să conlucreze, pă-
străndu-şi neschimbate fiinţa, scopurile şi activitatea locală
sau regională, şi urmănd, in aceasta, trebuinţa pe care şi
«Astra» a simţit-o la schimbarea sututelor ei din 1924, prin
aceste formule: 1) «să se dea societăţilor culturale posibili­
tatea unei colaborări căt mai strănse cu «Astra », colaborare
de atătea ori şi din atâtea părţi reclamată şi 2) să se dea un
rol mai mare principiului de descentralizare ».
Am schiţat, in acest scop, un program minim de lucru,
scos in mare pane din acceaş activitate încercată a « As trei «,
care grupează in patru, pentru simplificare şi concentrare,
preocupările de acţiune imediată culturală corespunzătoare
celor patru aspecte a ceea ce îndeobşte se numeşte «cultură •:
cele dintâiu, cele in legătură cu sănătatea: educaţie igienică
şi educaţie fizică; cele de al doilea, cele in legătură cu munca:
educaţie economică şi educaţie cooperatistă; cele de al treilea,
cele in legătură cu morala; educaţie religioasă şi educaţie D-l D. Guşti la adunarea • Astrei» dela Deva
estetică, in jurul bisericii; e simbolic pentru • Astra * nu
intr‘o piatră de amintire, sunt cuvintele rostite acum doi ani
numai că a fost înfiinţată şi condusă in cei şapte ani dela în­
la Caransebeş de M. S. Regele Carol II şi trebue să vă fie
ceput de un mitropolit, şi că a mai avut din cei zece preşe­
incă prea mult in suflet ca să le mai repet. Daţi-mi voie să
dinţi încă doi clerici, dar că Sntâile ei şedinţe şi întâiul local
incheiu, in schimb, cu o scrisoare trimisă ca Prinţ Moştenitor,
le-a ţinut intr’una din încăperile seminarului teologic din
unui simplu funcţionar al Fundaţiei Lui culturale, in care
Sibiu; şi cele de al patrulea, cele in legătură de-a-dreptul cu
atâtea din idealurile noastre de mai târziu sunt sigur şi la­
educaţia intelectuală, biblioteci, conferinţe, mai ales in jurul
pidar formulate, cu o viziune profundă a problemei. In acest
şcolii, intregind-o, ducându-i mai departe acţiunea şi invio-
semn vom invinge:
rând-o. Atât societăţile culturale, intre care « Astra • are un
«Planul ce mi l-ai făcut il găsesc nu se poate mai bun şi
loc de frunte, cât şi autorităţile de Stat cu atribuţii culturale
mai frumos ».
vor fi chemate să-şi dea sprijinul la înfăptuirea acestui pro­
Mai ales acuma, când vremile au dus Şutul, sub îndemnul
gram minim care se va stabili mai amănunţit in Senatul cul­ Regelui, să înfăptuiască cele două mari reforme, socială şi
tural convocat pentru sfârşitul lunii Octomvrie.
politică, nevoia redeşteptării acestui popor se simte şi mai
Pentrucâ suntem o ţară de ţărani această acţiune se va desfă­
mult şi se cere şi mai imperios.
şura in acceaş proporţie, de 80%, la sate şi poate in şi mai
La ce ne va duce votul obştesc, dacă ţăranul nu ştie ce e
mare măsură intre ele, pentrucâ trebuinţele şi părăsirea au
folositor?
fost mai mari acolo şi pentrucâ acolo zace adormită inepui­
La ce ruină economică ne va duce reforma agrară, dacă
zabila noastră rezervă de energie naţională. Cred că întâia
ţăranul nu va şti cum să-şi gospodărească ogoarele?
noastră datorie e să creştem şi să dăm conducători satelor
Iată două din principalele intrebări ce ni le pune viitorul.
dintre locuitoru lor, printr'o organizare anume. Daţi-mi voie
Răspunsul este: desrobirea poporului prin cultură!
să vă repet o întrebare dintr'o conferinţă a mea despre «Po­
Dar, după cum aşa de bine aţi priceput-o, cultura nu în­
litica culturii şi Şutul cultural > ţinută in 1928 la Institutul
semnează şcoala, ci aplicarea la viaţa de toate zilele a celor
Social Român: « Oare in România nu s’ar putea crea şcoli
învăţate 1a şcoală.
superioare ţărăneşti, după modelul lui Gundtvig, fără insă a
Aşa pusă problema, aţi fast unul intre puţinii, cari au in-
imita se ml modelul, ci transformându-1 intr’o şcoală specific
ţeles-o.
românească, adaputâ nevoilor speciale ale Şutului şi ţăra­
Vorbiţi de mizeria unor săteni; cât s'ar schimba indemnând
nului Român, menită a satisface trebuinţele naţionale şi de
pe fiecare să facă o prea mică modificare la casa lui, să gău­
Stat, ce sunt caracteristice numai societăţii româneşti dela
rească stuful acoperişului şi să-şi clădească un coş pe deasupra
ţară? ». E vorba de şcolile superioare ţărăneşti, pentru care vetrei. Lucru de nimic in aparenţă, dar de importanţă igienică
am avut bucuria să aflu cea mai bună înţelegere şi intâiele
şi culturală enormă ».
propuneri de înfăptuire aici in Ardeal, tocmai din partea
Vă rog să strigaţi impreunâ cu mine: « Trăiască Regele
unuia din cei mai activi preşedinţi de despărţăminte, din locuri,
culturii! >.
pe unde, cum bine ştiţi, incă inaintea « As trei », s’a făcut
• Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş ». PE VÂILE MARAMUREŞULUI. — Cine vrea să ajungă
Lucrând astfel ne vom îndrepta către acel Stat cultural, in acest pământ, mai mult de legendă, are de ales intre mai
care este şi gândul de totdeauna al Suveranului nostru. In multe drumuri. Pe unul au pornit pe la jumătatea secolului