Page 63 - 1932-10

5 0 6 B O A B E D E G R Â U

chierea silinţelor răsleţe in faţa greutăţii păstrate dintr’o singură să pătrundă şi câştigă in jur bunăvoinţe luptătoare. Şedinţele
bucată, se simte nevoia ca toate iniţiativele să se întâlnească pentru toţi, strângerea la un loc a oamenilor celor mai cunoscuţi
din când în când, să-şi pună alături experienţa şi să-şi verifice într'o ramură de cercetări sau de activitate, fastul şi publici­
metodele. De aici trebuinţa şi regularitatea congreselor. Fiind tatea, toate ajută şi pun o aureolă de interes preocupării însăş
vorba de cele mai multe ori de o activitate practică imediată a congresului. De aceea şi oraşele in care aceste adunări, de
sau de o aplicare, în tot cazul, a unor adevăruri într'un întreg obiceiu anuale, se ţin, sunt tot altele. Congresele sunt în so­
cietatea modernă una din cele mai însemnate, mai bine primite
şi mai de încredere întreprinderi de educaţie şi de propagandă
pentru o idee. Ele s’au schimbat şi s’au desăvârşit într’o ade­
vărată metodă socială. Sunt o formă a acţiunii directe, în
ştiinţă ca şi in politica socială. Nu ştim încă un mijloc mai bun
sau măcar tot aşa de bun, care să le înlocuiască, atunci când
numărul lor prea mare sau zădărnicia şi lipsa de pregătire a
uncra, ar începe să nemulţumească. Chiar acesta e insă un
semn că ele sunt o formă de rostire a societăţii de astăzi, plină
ea însăş de valuri şi de inegalităţi.
Conferinţa dela Bucureşti a avut un caracter politic general.
A fost a treia in rând, după cea sleia Atena şi cea dela Istanbul,
şi a urmărit apropierea intre statele şi popoarele balcanice.
Oficialitatea nu ia parte la ele, ceea ce nu împiedică pe miniştrii
preşedinţi şi de externe ai ţărilor unde au loc, să fie faţă la
unele şedinţe şi să ţie cuvântări programatice, cel puţin la
ospeţe, unde cuvântul leagă mai slab, ca Venizelos şi Miha-
lacopulos, sau chiar la desbateri, ca Ismet Paşa şi Ruşdi-bcy.
In deosebi, recepţia şi cuvântarea lui Kemal Mustafa in Adu­
j fiyA S\ narea cea Mare Naţională dela Ankara n’ar fi tocmai o dovadă
că Statele ca atare nu se amestecă, mai mult decât numai cu
interes faţă de o iniţiativă care le priveşte destul de aproape.
Ar fi greu, de altfel, datorită şi oamenilor cari se găsesc in
fruntea conferinţelor, fruntaşi in acelaş timp ai vieţii politice,
economice, sociale şi culturale a ţărilor lor. Deşi ei apar şi
vorbesc numai in această calitate, e cu neputinţă să despartă
acţiunea lor particulară de acţiunea politică, atunci când mâine
vor fi, unii, chemaţi să conducă un serviciu însemnat sau un
departament într'un guvern.
Oamenii grăbiţi, atât dinăuntrul cât şi din afara organizaţiei,
întreabă de pe acum de rezultatele celor două întâlniri. Au fost
şi ţări din Balcani care au făcut acelaş lucru şi au încercat să
se retragă din conferinţă, neprimind răspunsul dorit. Dacă
Afiş de propagandă turistică al Touring Clubului Turc se putea într'adevăr, numai in doi ani, să se înlăture pricini
pentru Istanbul de nemulţumire şi chiar de desbinare, la care mulţi ani şi în
unele cazuri secole au lucrat, sarcina nu mai era aproape
domeniu care n'aşteaptă amânare, contactul deadreptul al vrednică să cheme laolaltă atâţia oameni şi atâtea bunăvoinţe.
celor interesaţi, discuţia liberă şi bogată, alegerea celor mai Ar fi fost pe cale să se deslege singură. Dacă ea este insă grea
bune păreri printr’o conlucrare vie, s’au dovedit calea cea mai cu adevărat, încurcată nespus şi dureroasă la atingere, aşa cum
bună. In publicaţii, fiecare rămâne închis in construcţia lui o ştim cu toţii că este, atunci e nevoe de o grijă nesfârşită şi
ideală, ca un schimnic stâlpnic mirean oarecare. Din discuţia mai cu seamă de o îndelungă răbdare. Ceea ce s’a ajuns până
contradictorie, supusă votului unor ascultători şi participanţi acum nu e de loc puţin. Problema a tras foloasele fireşti ale
deopotrivă de stăpâni pe subiect, iese acea formulă îmbrăţişată încredinţării ei unui for public. Acesta a făcut in întâiul rând
de cei mai mulţi, tocmai pentrucă a putut să adune ce era mai cu putinţă oamenilor de vederi cu totul deosebite să-şi stea
bun din mai multe izvoare şi să-l despersonalizeze, uşurându-i in faţă şi să discute, cu martori, acele vederi. Lumea cea multă
astfel însuşirea, cu îngenuncherea de atâtea ori de bună voe a începe să se deprindă cu gândul că popoarele din Balcani pot
propriilor convingeri. Congresul înseamnă latura politică a foarte bine să stea de vorbă şi că dacă s’au învoit să caute
unor preocupări sau a unei mişcări. El leagă de realitate şi împreună căile înţelegerii, acele căi trebue să existe undeva.
descopere formulele de toţi primite. De toţi sau de majoritate, Trebue creată mai întâiu atmosfera, căreia nici cei mai îndă­
ceea ce e acelaş lucru din punct de vedere politic, mânat rătnici mai târziu să nu i se poată sustrage. Astăzi zburdă, se
totdeauna de criteriul acţiunii. lasă greu sau scot foc pe nări; mâine vor fi mai cumpătaţi,
Din aceeaş pricină congresele mai au şi un al doilea rost, când milioane de ochi vor sta lipiţi de ei şi Ie vor cântări orice
tot atât de preţios. Ele deşteaptă luarea aminte publică asupra mişcare. Congresele tae o albie in care în cele din urmă pro­
unei probleme, chiar când ea arc un caracter restrâns, o fac blemele trebue, vrând, nevrând, să curgă. Pornite dintr'un