Page 64 - 1932-10

C R O N I C A 5 0 7

îndemn individual şi cu pecetea lui, silite sunt dupâ aceea dela Belgrad până Ia Zagreb şi mai departe, anume ca să se
si asculte de porunci anonime şi colective. Si avem încredere puni in legătură cu conducătorii locali şi să discute putinţe
in aceasti putere, ficuti din puterile noastre, dar mai tare de colaborare. El a fost întâmpinat pretutindeni cu bucurie.
decit ele. Acelaş lucru l-a făcut şi in Bulgaria, intr’o rătăcire dela Sofia
Din cele şase secţii in care se grupează materialul de discuţie până la Sozopol, portul pescăresc dela Marea Neagră, unde
al conferinţei balcanice, e una, a treia, cea de apropiere inte­ Bunii Templieri bulgari îşi ţineau, cu peripeţii, adunarea anuală,
lectuali, cu neaşteptate răsfrângeri. Una din aceste răsfrângeri întâiul semn al apropierii urma să fie partidparea unor delegaţi
a fost congresul antialcooiic dela Timişoara, dela 23 Octomvrie. sârbi şi bulgari la şedinţa organizaţiei centrale româneşti, care s’a
Oricât ar pirea de necrezut, iati legăturile. ţinut la Timişoara, in ziua din Octomvrie amintită. E al treilea
S’a vorbit la Istanbul, in aceasti secţie, ca fiecare ţari si caz in care se vădeşte, cit de rodnică poate fi chemarea sode-
caute si folosească in munca de înţelegere, asociaţii interna­ tăţilor internaţionale din cele şase ţări peninsulare in ajutorul
ţionale mai vechi, care ar lucra in Balcani. Colaborările care acţiunii de înţelegere intre ţările balcanice.
există dinainte in sinul fiecărei ţări pe teren internaţional, uşor La Timişoara s’a făcut chiar ceva mai mult. Suprapunerea
se pot concentra şi lega in cuprinsul, îngrădit dinadins, al aproape a datelor când cele două congrese au avut loc, a dat la
comunităţii balcanice. Propunerea venea chiar dela mine. Eram iveală atâmarca lor unul de altul. Congresul bănăţean n’a fost
dator si arăt ci ea are un reazim in realitate. Dintre asociaţiile decât o manifestare de probă a secţiei culturale a Conferinţei
pe care le-am înşirat, las de o pane cercetişia, pentruci n’am dela Bucureşti. El avea să se îmbogăţească insă cu o altă adunare,
avut amestec deadreptul in incercarea de întrebuinţare a ei care să-i dea şi lui, dar să dea mai ales problemei, o strălucire
in scopul de mai sus. In vremea cit ne aflam, membri români
ai conferinţei, la Sofia, cu alţi treabă, pentru participarea la
înfiinţarea societăţii bulgaro-române, a venit acolo, in Aprilie,
poate, anul acesta, generalul Manolescu şi a poftit pe Bulgari
la Jamboreea dela Sibiu. Cred ci au luat parte. E numai un
inceput, care trebue desvoltat, dar nu mai puţin un inceput,
unde înainte nu fusese nimic, decit îndepărtare şi prepusuri.
O altă asociaţie internaţionali, care a fost pusă la contribuţie,
e tovărăşia scriitorilor din toată lumea, P. E. N. Clubul, cu
secţii la Bucureşti, la Sofia şi la Belgrad. In afară de schimb
de vizite, care au avut loc, s’a pus la cale şi altceva mai statornic
şi cu mai mare răsunet. Va apare foarte curând in româneşte
întâiul roman-cronici din bulgăreşte, de scriitorul Iordan
Iovcov, un fruntaş al generaţiei de prozatori de astăzi ai ţării
vecine. S’a nimerit să putem da un volum cu intâmplâri din
Dobrogea Nouă, ceea ce făcea dinainte ca el să aparţie, prin
vrerea istoriei, toc atât literaturii bulgare cât şi literaturii ro­
mâne. Fără să fi fost scrisă cu nid o intenţie alta, decât aceea
a unui observator ascuţit îndrăgostit de lumea observaţiei lui,
cartea poate folosi la mai mult. E o traducere simbolică. La o
traducere dintr'un roman grec se lucrează de zor. E vorba de
marele romancier Xenopoulos. Caut să descopăr, prin legături
cu scriitori turci, o lucrare de proză turcească in care să se
răsfrângă Turcia de azi şi avântul către o literatură proprie, al
vitezei republici. Jugoslavii făgăduesc ceva la fel, deşi lucrul se
pare ci Ia ei e mai greu. Iată, în ce ne priveşte pe noi cel puţin,
că planul dela Istanbul se îndeplineşte. Nu vor putea să în­
târzie mult nid ceilalţi. Sunt fapte care chiamâ alte fapte ase­
mănătoare. Aceasta e din rândul lor.
Dintre celelalte societăţi internaţionale, care-şi au secţii în
ţările balcanice, ne-am oprit la una de caracter sodal. Mă
gândesc la Ordinul Internaţional al Bunilor Templieri, vechiu
acum, dela naşterea lui in Statele-Unite de Nord, de 80 de ani,
iar in România, de 27. Mai înfipt decât in România se găseşte Afiş de propagandă turistică al Touring Clubului Turc
astăzi în Jugoslavia, unde l-au îmbrăţişat tineretul şi corpul pentru Brusa
medical, şi in Bulgaria, unde e iubit cu deosebire de învăţători.
Scopul lui e combaterea băuturilor spirtoase, iar mijloacele, aparte. Bunii Templieri sunt părtaşii abstinenţei. Punctul lor
convingerea individuală, prin abţinere deplină dela orice fel de vedere e nu numai eroic, dar e şi cel drept, după a mea părere.
de băuturi, şi alcătuirea de sodetăţi de sprijin, în cadru cultural. El nu e insă împărtăşit de cei mai mulţi dintre antialcoolidi
Mii şi mii de oameni au fost câştigaţi in cele două ţări şi popu­ români. Există, de pildă, sodetatca « Temperanţa • a d-lui
lează şi la noi filialele româneşti, săseşti, şvăbeşti şi ungureşti. Creangă, prietena cumpătării. Există Oastea Domnului, o
Anul acesta, capul mişcării româneşti a călătorit prin Jugoslavia, mişcare de reinoire creştini ortodoxă, care se mulţumeşte să