Page 65 - 1932-10
P. 65
508 B O A B E D E G R Â U
u trebuit si înveţe dela biserica la care se închini ci un crez generalizat poate duce la un regim de prohibiţie, cum a fost
numai educaţie antialcoolică, firi nici o practici, deşi
până mai deunăzi cel finlandez şi mai e astăzi, in bătaia tuturor
n ru individ, dar niciuna pentru mulţime. Mai sunt în schimb vânturilor, cel american. Aşa e satul falnic de lingă Rădăuţi,
un cult şi un principiu fără o practici pot să aibă valoare
Horodnicul. Cele două Horodnicuri la un loc însumează 6000
o asociaţie a feroviarilor abstinenţi, cu sediul la Cernăuţi, şi tot de oameni, cu acoperişurile şi clopotniţele bogate pe zarea
P R A£ F A T I O ,
t ■ rata Detâia primi* haaors cern. ţnimaerafi târne**/ taattBam tfi eradit.enu
.taodplaaîeftmiia qaăm fitcxtgaam) tdz efir abeneficia me confesat amefr praf Seat. Im
Z-efira trnim Laa/ânneafifcbela apmeruJumedacatm. tătemezefira bbtrahtate ali
na an dia iun:fu fiadtaj. meaprameaifia, tUu primam me ad pnblt, ~mfaHcS.0r.tm r-
macat a mztfire prafdta foa'tfia. ftanmifitur ftadiornm meoremfinclam z obo acce
ptam ferrtmeriia debcai/t, neepra -jefireram tn mc btnefitornm macula din egratia m
re fure -jaleamjemo epmer ertt qauadiciaaut temeni a tt ziertat ,ji banc primamftr-
tamjjai C' a fad- os aalmefi, c canat abfolaendtcaafa me a mea proaincutandiafe ■
r. ărtpermtffiaajaandia Heceftta* 1 oft aluat t, ziabts naacapem dedtcemj.. z-t mea erga
z-ai obferaantta c~ gr aut adm u trfimemam apad cmnes exfet, mecj. exemple -.elan
ilaftcoaamp'.aret alias,ne» minai z-abudeatnllos .adeandemgrattt adtptsfigatficat 10.
arm excit em.Fam ztpro -jelirăkmmamtatecr ta literarifia ai a arbore aqat bea:.;, ce-
faLuis/tum urq. etiam obfecra.tdjjatmrnm mtbt per fa a dea. (re am ta aer» tatt, cam ali
bi, turn m t eiirisfthalis (tn qaaram petifitmam gratiumfafcptuseditup. eii j hteru
Cra»uoperam daatipredejftinteiexerUts. A'amjt parenttbwaccepttfar.t ejuil.breram
vnlnatt eeafalere nitantar, minime zer cor qatnhtc mem canat ut zrjlraarr.plit adiat
praf asfat arat fit eţnam bec-jnamfpeclaaertrr.-jt zxiirufchelu ahiţatd vtihlaiu afţer-
rtm,/jaas nea fecm ac liberat -jeliras fsrtţaUrt beneaoleottacempledimini. F.t rjaemad-
modamin a»pa Ha adifeto fhaer.dajjai minaţii lapidtkus^terra arena, (fi alipi tdger.ua
tmpertandts manam admoaent, aput campreceptul tlitu- architetlis pro mea ere duan-
■sa. ita hau vefi ratam predare capta % qao udolefentamfiadia taxare megumagistj.
t3 f*ati» J'jiscmeam qaulemcar.p. operam qaaftfmbolam nenntbil fubfidtj aiataram
'Ugimaatjeaec mai era praii are miht cencedatar.
. I J °- x ’ ve & r * ret f- fi citam qaâm diattftme înrolam emfa a z triate taeri
■ ^#rj: t --- ^ ea ternare di pa ei ar. ’zrt zeii re prafidiep ie tas
Jtafi Sipn, Sft/jrr ram pna.ri.m
Pa1 IcRoy cn fon conicii
il /las bas
Pcrrot
f. / S /
1* A\d e? \j sni r ----- - £e~Utry'
a a. a rtasf
; • • V v >
r ~* A u'
«''.Vi
%
Ioannes Scapula, Lexicon graeco-laiinum, Basileae 1579, cu un ex-libris al lui Dimitrie Can-
temir, 1696, şi cu pecetea lui personală din 1693
acolo, societatea > Trezvia >, care cred altfel, cred ca noi, că şoselei care grăbeşte spre munţi, pe la Marginea, către Suceviţa,
singura cale de luptă împotriva băuturii ca boală socială e cu stolurile ei îngereşti. Lucrul e cunoscut puţin ca o minune
abstinenţa. In Bucovina sunt sate, unde tocmai pentrucă şi, de câte ori am trecut pe-acolo, însoţitorii mei n’au uitat să
primejdia e mai mare şi ruina mai spăimântătoare, oamenii mi-1 povestească, arătându-mi cu mâna spre miazănoapte satul
au hotărit singuri să rămână fără cârciumi. E un regim de ascuns in verdeaţă. Când am fost la Huţuli, am dat de aceeaş
opţiune locală, aidoma celui suedez şi din ţările nordice, care pornire. Tiranii singuri, plutaşii rusned chipeşi de pe Ceremuş
