Page 67 - 1932-10

5io B O A B E D E G R Â U

pentru credincioşi, cele două biserici suprapuse din Assisi, rară română (255, pg. XX planşe) priveşte foarte de aproape
deasupra măgurilor cu măslini de un verde veşted. După o tagma înstelată a scriitorilor. S'o deschidem.
ordine de zi de trei puncte: legislaţia românească, mişcarea Cele şase compartimente, in care e împărţită, sunt dichi­
şi legislaţia antialcoolică străină, mişcarea antialcoolică din site tot cu atâta pricepere, câtă iubire. Era firească o introdu­
România, expusă in scopurile, mijloacele şi rezultatele ei de cere, ca un orizont. Trebuia să i se spună pe nume bibliogra­
delegaţii înşişi ai diferitelor societăţi, s’a încercat înjghebarea fiei în genere şi bibliografia literare în special. Era dela sine
unui biurou naţional antialcoolic. E ceva care se cunoaşte din înţeles capitolul de bibliografie generală, cu marile biblio­
alte domenii sub numele de front unic. El va da şi aici roade grafii internaţionale enciclopedice şi cu bibliografiile de bi­
asemănătoare, de inxnănunchere a tuturor puterilor pentru o bliografii. Erau de aşteptat cele câteva pagini despre concep­
mai voinică afirmare şi convingere a şovăitorilor. ţiile bibliografice, despre tendinţa spre specializare, despre
Cei ce cred in rostul şi meşteşugul de înrâurire al congreselor bibliografia naţională şi despre bibliografie în cadrul coope-

Discorsi di Nicolo Machiavelic Haya 1726, cu însemnări autografe ale lui Nicolae Mavrocordat

nu vor avea decât să se bucure. Cei ce îşi dau seama că, mai raţiei internaţionale. Prin informaţia migăloasă şi ingrată, eu
ales in anumite boale sociale, îmbinate cu atâtea elemente de îl văd pe autor, nu numai in rosturile lui de astăzi, de profesor
sugestie şi de constrângere socială, trebue izbită puternic ima­ şi de bibliotecar, dar mai ales in acela de cercetător prin toate
ginaţia populară, vor fi alături de întocmitori. Pentru unii şi oraşele de cărţi din Apus, de unde se puteau strânge ştiri
pentru alţii, ca şi pentru ceilalţi mulţi cari n'au apucat să se şi îndrumări in aceeaş singură problemă. Mi-aduc aminte
gândească nici la o problemă nid la cealaltă, spectacolul nu că, dintr'o şedere mai lungă la Bruxelles, am dat câteva zile
poate fi decât îmbietor. Şedinţa începe. Biserica suprapusă Institutului d-lui Otlet din Mundaneu. Orice bibliograf ştie
din Assisi îşi aprinde luminile şi dă drumul ţevilor de prea­ care e nebunia eroică a omului. M’am lăsat catehizat de el,
mărire ale orgii. Congresele se deschid. Se deschid şi pentru noi- am trecut şi eu printre pereţii de fişiere, înalţi şi comparti­
mentaţi ca nişte zgârie-nori, am lucrat la pupitrele pustii.
CARTEA CĂRŢILOR. — O carte care vorbeşte de altă Acolo am auzit intâiu, acum vreo şapte ani, de existenţa d-lui
cane e o lucrare de critică. O carte care vorbeşte despre toate Georgescu-Tistu. Fusese printre puţinii Români cari studia­
cărţile e o bibliografie. Pe cea mai nouă ne-a dat-o de curând seră în aceleaşi săli numai cu câteva zile înaintea mea. Un
d-1 N. Georgescu-Tistu, intr’un frumos volum din colecţia lucru asemănător mi s'a întâmplat la Paris şi la Lipsea. So­
de studii şi cercetări a Academiei Române. Bibliografia lite~ seam totdeauna prea târziu ca să-l prind. Descopeream insă