Page 69 - 1932-10

512 B O A B E D E G R Â U

fmnt- 4»*~/
. , 1(utJy&J: yryM-,* */ 3'“f— *** “ y **'
m
/,
A^O. !2rKi ms 1.
k ; . ; — kw t/ aJmat
* |. • 2.— ChV^.. [ p*y £f pi
.f . . ’. A»»»/Xau/ Moi/w «I 1 ^U>«- »x t».»— 1 !»./
t+apL* ftZ—y'.*Z9 &y~ dă+~i’j /
6 , . > «-*2- ^ ~Z£ă^ /irtUi. f ti-
/ ■ • . .^..^^y./'^(uJ //■ '
f ZaZ/m Jtaa/% C. »| hX.s£
(•2 a//at. jtZ^aU i b » — ««A MtUbat,
m
£•** *—â> p+,U- •y iaJ- »^o*y i,
•*» -* »c3t &*"/* (/#« AM /'
' • f • » » 7i,
^ ^ -*■ ât,.<+*ă eZă'/JJ ăi. .i*..<,6+t ...... £<, u
ti. JităTi/: 2>t vom %ai,/u. £i*J )•}*£<£,
l/'^iJila^u/.. ;>0»4C îfl'C.*. ^ 1 / r
* ittftaaarrtf+*t*. *^/tta p»a bN//X£jj i ti­
QYt* pa*. c*la4. //“ A* f. z­
Ut /<-. . a .«£ ‘ f * * ' i /Lăya. «A.
— yy~ G> fma^ttO t.
/>« fjţxm» oiu'f htj^ty 3c,'me AĂZf/rmir* \jUt-WtJ Cr^rtn ii-

Catalogul Bibliotecii lui Alexandru Odobcscu. Martie 1858. Scris de mâna lui

C. RĂDULESCU-MOTRU, OM DE CULTURĂ. — Ve­ ospăţ platonician de sărbătorire. Indrăsneala e mare, dar e
stita strofă a lui Goethe despre personalitate trebue si fie pe vorba de o lucrare de iubire şi ei i se iartă. Iubirii şi greşelile
undeva prin Divanul lui apuseano-risiritean, ca un rubin, ii stau bine, pentrucă nu simt decât silinţe ca să-şi iasă din
meşteşugit şlefuit, Intr’un ghiordan. Mi-aduc aminte, dintr'o sine şi să înţeleagă.
proprie încercare de traducere, numai de cele doui versuri Am avut prilejul să cunosc pe d-1 Rădulescu-Motru in
din urmă: Toate Ie poţi pierde ’n lume. Dacă te păstrezi ce multe înfăţişări, de-a-dreptul in operele sale şi prin alţii. întâia
eşti, sau: Numai să rămâi ce eşti. Ştiu că m'a izbit totdeauna, mea mişcare a fost o mişcare de mirare, şi ea se întoarce ori-
ci aceste cuvinte de încheiere, cum sunt învăţăturile înţelep­ decâte ori mă apropiu de om. A fost, când l-am ascultat,
ciunii, nu le-a spus vreun alt personaj masculin şi meditativ acum douăzeci şi cinci de ani, ca profesor, figură aparte între
din grădina persano-germană de poezii, ci anume Suleica. ceilalţi impărţitori de filozofie, Maiorescu, Coco Demetrescu,
Trebuia să fie ad şi un adevăr mai adânc. Descoperirea şi Negulescu. S'a păstrat când norocul a vrut să lucrăm, aproape
preţuirea a ceea ce e mai propriu şi prin urmare mai statornic ca nişte tovarăşi dc redacţie, el înţeleptul, venit de departe şi
intr’o fiinţă, e o lucrare de iubire. Analiza atâtor manifestări încărcat de roadă, iar eu, învăţăcelul, neastâmpărat şi ico­
explosive, care alcătuesc viaţa cuiva şi încântă una mai mult noclast, la «Ideea Europeană». Am simţit aceeaş mirare când
decât alta pe contimporani şi pe urmaşi, poate să urmărească l-am urmărit ca om politic sau când am străbătut împreună,
valorile obiective, înglobate şi pierdute cu timpul in corpul, intr’o trăsură legănată, drumul plin dc toamnă de pe valea
mereu în creştere, al unei ştiinţe, dar poate să urmărească şi Motrului, cu locurile părinteşti de unde-i vin ciorchinii cei
pe agentul creator insuş, mai multiform şi inegal, rămas fără buni ai propriilor podgorii, jumătate din nume, toată fiinţa
asemănare cu altul, pe om in apariţia lui de o singură dată. trupească şi atâta din cea sufletească. Dacă aş putea să explic
încerc şi eu astăzi să spuiu ceva despre personalitatea cultu­ această mirare aş înţelege şi aş face înţeleasă fără nicio greu­
rală a d-lui Rădulescu-Motru, oaspe pierdut la un adevărat tate personalitatea culturală a d-lui Rădulescu-Motru. Chiar