Page 11 - 1932-11
P. 11

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI                             529


            Artiştii  cari  compun  trupa  naţională  sunt  acum   Niculae  I,  trupele  franceză  şi  română,  dau  un
          următorii:  Poni,  Theodorini,  Neculau,  Luchian,   spectacol  extraordinar  jucând  ♦   Morăriţa  dela
          Bonciu,  Teodoru,  Dimitriu,  Sterian,  Cuza,  Apo-   Morly  *  şi  «  Rămăşagul»  de  V.  Alecsandri,  spec­
          stolu,  Cazacliu,  Stroescu,  Jan,  Evolschi  şi  d-nele:   tacolul  fiind  deschis  de  corul  unor  cântăreţi  ruşi.
          Sterian,  Lang,  Teodorina,  Vişu,  d-rele  Gabriella   La  26  Decemvrie  1848  se  joacă  pentru  prima  oară
          şi Dimitriu.                                     opereta  «Baba  Hârca  »,  2  acte  şi  3  tablouri  de
            Viitorul  Teatrului  Naţional  moldovenesc  pare   Matei  Millo  cu  muzica  de  A.  Flechtenmacher.
          asigurat,  laşul  având  două  trupe:  franceză  şi  na­  Succesul  a  fost  extraordinar,  iar  biruinţa  muzicii
          ţională;  cum  şi  două  teatre:  cel  de  varietăţi  şi   cu  motive  naţionale,  definitivă.  Piesele  jucate  apoi,
          cel  nou  dela  Copou.  Repertoriul  jucat  în  stagiunea   au  fost:  «  Familia  de  Moronval  »,  «  Viaţa  unui  ju­
          1846—47  a  însumat  piesele:  «Bărbierul  din  Se-   cător de cărţi », * Joco * sau ♦  Momiţa Americană •,
          villa  »,  Creditorii  *  de  V.  Alecsandri,  «  Căciula  bru-
                 1
          mărie  * ),  «  Contrabandul»,  prelucrare  de  Gh.  Asa-
          chi,  «Rămăşagul  *  de  V.  Alecsandri,  «Bufonul
          prinţului  *,  «  Uliţa  Lunei  »,  «  Piatra  din  casă  »  şi
          4  Buna  educaţie  »,  comedie  in  3  acte  de  Bălăcescu,
          ai care s’a şi închis stagiunea la 15 Maiu 1847.
            Stagiunea  1847—48  e  pregătită  din  vreme,  di­
          recţia  teatrului,  pe  lângă  alte  îmbunătăţiri  aduse
          scenei,  ridică  lângă  teatru  o  clădire  cu  un  număr
          de  apartamente  pentru  artişti;  repertoriul  e  al­
          cătuit  cu  grije  din  vodeviluri,  comedii  şi  drame,
          hotărînd  deschiderea  teatrului  pe  ziua  de  19  Oc-
          tomvrie  1847  cu  piesa  *  Mulatru  *,  o  melodramă
          tradusă  din  limba  franceză.  Reprezentarea  piesei
          produce  o  mare  zarvă  şi  nemulţumire  în  rân­
          durile  boierilor,  subiectul  oglindind  viaţa  ne­
          grilor  din  colonii,  având  asemănare  cu  viaţa
          robilor  acelor  vremi  din  Moldova.  Ocârmuirea
          găseşte  pretext  să  închidă  teatrul  şi  să  desfiin­
          ţeze  trupa  naţională  ca  «fiind  alcătuită  din  ne­
          pricepuţi  de  a-şi  cunoaşte  rostul  ».  Aceasta  pentru
          puţin  timp,  căci  la  7  Decemvrie  1847  noui  pla-
          carde  vestesc  continuarea  reprezentaţiilor  trupei
          naţionale,  reorganizată  sub  conducerea  lui  B.  Luz-
          zatto.  Se  joacă  o  serie  de  piese  din  care  cităm:
          •  Lumpatius  Vagabondus  »,  «  Plumper  »,  «  Două
          fete  *,  prelucrare  de  C.  Negruzzi,  «  Cleopatra  dela
          St.  Paul  »,  «Sfărâmarea  corăbiei  Meduza  »,  «  O              C. Negruzzi
          nuntă  ţărănească  în  Moldova  »  de  V.  Alecsandri
          şi  Matei  Millo,  «  Robinson  »  sau  «  Ştrengarul  din   •  Cârlanii»,  vodevil  într’un  act  jucat  la  specta­
          Londra  »,  o  Traducere  a  comisului  Alecu  Vasiliu   colul  dat  in  folosul  refugiaţilor  din  Transilvania,
          cu  cuplete  de  Dumitru  Guşti  şi  muzica  de  A.   (al  cărui  text  se  află  în  biblioteca  teatrului),  iar
          Flechtenmacher.                                  la  8  Maiu  1849,  «  Nişcorescu  »,  în  beneficiul  lui
            Neculai  Şuţu  retrăgându-se  dela  Direcţia  Tea­  Millo, piesă cu care se închide şi stagiunea.
          trului,  guvernul  încredinţează  conducerea  arti­  Anul  teatral  1849—1850  se  deschide  la  10  Oc-
          stului  francez  Victor  B.  Delmary,  care-şi  alătură   tomvrie  1849,  când  trupa  naţională  joacă  «La-
          pe  Matei  Millo,  căruia  de  fapt  îi  trece  direcţia   peirus  ♦   prelucrare  de  Gh.  Asachi  cu  muzica  de
          Teatrului Naţional.                              soţia  sa  Elena  Asachi.  Spectacolul  e  completat  cu
            Stagiunea  teatrală  1848—49  se  deschide  la  1   « Pamfil », o prelucrare de Costache Negruzzi.
          Decemvrie  1848,  de  către  trupa  franceză,  care  joacă   Urmează  piesele:  «  Nobleţea  cumpărată  »,  «  Doi
          «  Le  D^mon  de  la  Nuit  *  şi  «  La  Chercheuse  d’es-   ţărani  şi  cinci  cârlani  »,  comedie  într’un  act  de
          prit  *,  şi  a  doua  zi,  2  Decemvrie,  de  către  trupa   C.  Negruzzi,  «  Blestemul  părintesc  ♦   dramă  în  trei
          naţională  care  joacă  piesa  «Nişcorescu  *,  Vodevil   acte  de  comisul  A.  Vasiliu,  «  Robert  şeful  bandi­
          în  2  acte  de  Matei  Millo  cu  muzica  de  A.  Flech­  ţilor»,  «Scara  Mâţei»,  operetă  originală  de  A.
          tenmacher,  şi  «  Hangiul  *  comedie  într'un  act.  In   Flechtenmacher,  şi  «  Cucoana  Chiriţa  *  sau  «  Două
          ziua de 5 Decemvrie, pentru onomastica Ţarului   fete  şi-o  Neneacă  *,  vodevil  în  3  acte  de  V.  Alec­
                                                           sandri.  Ca  reluări,  merită  să  amintim  piesele:
            *) Comedie-vodevil într’un act, originali, aflaţi in manu­  «  Baba  Hârca  »,  «  Nişcorescu  *,  «  Burghezul  gen­
          scris cu litere chirilice in Biblioteca Teatrului.  tilom » sub titlul «Neguţitorul boierit», « Iaşii în
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16