Page 12 - 1932-11

530 B O A B E D E G R Â U

Carnaval », iar in reprezentaţia extraordinară dată o Leon ou l'amour maternei», « Adrienne Lecou-
în folosul sătenilor nevoiaşi ai Ţării de jos, bân­ vreur », « Les Mousquetaires », « L’Auberge de
tuiţi de foamete: « Le d£mon de la Nuit # şi « Nunta Bethune », « Jenny la Couturiere ». Cronicarul dra­
ţărănească ». matic al «Gazetei de Moldova », după ce arată
Stagiunea 1850—1851, se deschide la 15 Oc- că de douăzeci de ani teatrul francez statornic la
tomvrie 1850 tot sub direcţia lui Millo. Trupa Iaşi e « ca o şcoală pentru formarea scenei noastre
cele naţionale », omagiază pe artistele şi artiştii
francezi: M-lle Anny Roland, M-me Pedre şi
M-me: Segny, Chatillon, Boucheron, Lafite, Ga-
tineau.
In acest an Ministrul de interne al Moldovei,
publică o «Ordonanţă poliţienească t relativă la
buna ordine şi a siguranţei publice la spectacolele
teatrale şi baluri măscuite. De asemeni, în urma
unei cereri a directorului general al teatrelor N.
Soutzu, Ocârmuirea aprobă ca: niciun spectacol
să nu poată avea loc în capitala Moldovei fără
învoirea directorului general teatral. «Sfatul oră­
şenesc * cere de asemeni şi ministrul Cantacuzino
aprobă ca «orice fel de privelişti precum minu-
vete, momiţe, câini învăţaţi şi alte asemenea co­
medii din care unele îndestulează curiozitatea pu­
blică, iar altele numai dejmuesc pe locuitori » să
plătească o taxă în folosul direcţiei teatrului.
Stagiunea de operă italiană a ţinut două luni
până la 1 Iulie 1851, jucându-se: « I Duo Fescari »,
« Emani *, « L'Elissir d’Amore », « Norma », « Bar-
biere di Seviglia *, « Beatrice di Tenda *.
In vara anului 1851, Matei Millo înconjurat de
o parte a trupei moldoveneşti, artistele Mirişescu,
Gabriella Negroni, Nini Valery şi artiştii: Teo-
dorini, Luchian şi Nicolau, organizează un mare
turneu teatral cu piesele: «Baba Hârca», « C u ­
coana Chiriţa », « Tuzu Calicul », « Doi Morţi vii *,
« Nunta ţărănească », «Şoldan Viteazul *, « Muza
M. Cogălniccanu
dela Burdujeni », « Herşcu Boccegiul *, « Căsătoria
franceză la fel, sub direcţia lui Delmary, care ia fără voe •, « Ursul alb şi Ursul negru *. Joacă în
în impresă şi o nouă trupă de operă italiană *). oraşele Roman, Bacău, Focşani, Bucureşti, Brăila
Ambele teatre, francez şi român, au un director şi Galaţi. La Focşani stă 20 de zile, fiindcă in­
general, pe boierul N. Soutzu. O înştiinţare-pro­ trigile unor confraţi artişti munteni fac să nu
gram anunţă repertoriul «Timpului Dramatic obţină viza paşapoartelor. Numai intervenţia Dom­
1850—1851 * compus din 24 noutăţi, cu un total nitorului Barbu Ştirbei ajută ca Millo să poată trece
de 50 de acte, împărţite în 40 de reprezentaţii. graniţa în Muntenia. La 5 August 1851 joacă
Piesa de deschidere e: «Solomon împăratul Iu­ prima reprezentaţie cu « Cucoana Chiriţa » de V.
deilor ». Urmează apoi o serie de piese originale, Alecsandri. Succesul repurtat este desăvârşit. Boie­
de prelucrări şi traduceri iscălite de: V. Alecsandri, rimea munteană aleargă de pe la moşii să asculte
C. Negruzzi, Matei Millo, Gh. Asachi, A. Ma- opereta naţională « Baba Hârca » şi chiar Domni­
nolli şi alţii: « Cucoana Chiriţa *, « Tuzu-Calicul *, torul asistă la câteva spectacole. Ziarele vremii
« Un Teşmeki », Şoldan Viteazul », « Profesorul şi nu se sfiesc să sublinieze «via simpatie şi apro­
Chineza », « Ursul alb şi Ursul negru *, « Samson bare ce s'au dat d-lui Millo, la apariţia d-sale
şi Spiridon *. « Nunta ţărănească *, « Don Cezar în public. Am aplaudat eu entusiasm pe acest
de Bazan », « Baba Hârca *, « Scara Mâţei *, « Iaşii artist român, ce uneşte aşa de bine întreitul ca­
în Carnaval », « Capodopera necunoscută », « Stri­ racter al unui bun actor, adică, talentul, desvol-
goiul *, « Inturnarea Plăeşului din Anglia », « Două tarea şi onoarea ». Iar mai departe: ... « înainte
dispărţenii »,« Bărbatul anonim », « Sfărâmarea Me­ de toate, cele mai multe piese moldovene sunt
duzei »,« Un trântor cât zece »,« Portul Romantic ». sub forma naţională, având un scop naţional.
Trupa franceză între alte piese, joacă: « La Bossue *, Aceasta a făcut a se primi cu entusiasm de pu­
blicul nostru: aceasta corespunde destul de bine
') Sub direcţia lui Signor Pielro Tozzoli (Vezi: Th. T. cu necesitatea supremă ce avem toţi românii de
Burada. Ist. T. voi. II). a produce oricât vom putea opere naţionale spre