Page 13 - 1932-11

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI 53*

a răspândi gustul naţional, a întipări cu trăsuri joacă in beneficiul lui Millo «Istoria Cucoanei
plăcute obiceiurile şi tradiţiile noastre şi a cânta Chiriţa » partea I şi a Il-a. In acest an se produce
faptele străbunilor noştri » '). o intervenţie a Mitropoliei Moldovei către De­
Revenit in Iaşi, Millo, deschide stagiunea 1851— partamentul din lăuntru ca să se oprească repre­
1852 la 28 Octomvrie 1851, cu: «Doi morţi vii », zentaţiile teatrului în ajun de sărbători mari şi
vodevil de V. Alecsandri, şi « Nişte săcături », co­ de toate Duminicile anului cât şi întreg postul
medie localizată. Slab pregătită, la început, din mare. Domnitorul aprobă lista sărbătorilor ce ur­
cauza lipsei lui Millo din Iaşi, trupa moldove­ mează a se păzi, după o veche rânduială lăsată
nească joacă o serie de preluări: «Tuzu Calicul *, încă dela 1833 de mitropolitul Veniamin Costache.
«Piatra din casă *, « Baba Hârca *, « Fata Cojo­ Se pare că în privinţa conducerii administrative,
carului *, «Cucoana Chiriţa » şi « Herşcu Bocce- Teatrul Naţional moldovenesc stă rău. Actorii caută
giul ». La 20 Noemvrie se reprezintă comedia ori­ să joace prin provincie, ori să plece la Bucureşti.
ginală « Fata sgârcitului * de I. Sion. La 25 Noem­ Insuş şeful orhestrei, compozitorul Adolf Flech-
vrie : « Gelatul tainic * sau «Bravul de Veneţia » tenmacher, e hotărit să părăsească laşul. Astfel
de A. Bourgeois, traducere de A. Vasiliu. La 2 se produce o intervenţie iscălită de doi mari ini­
Decemvrie, « Otrăvitorul * sau « Doctorul Gher- ţiatori şi susţinători ai teatrului naţional, Gh. Asa-
mani » de Teulescu şi Bolintineanu, care mai pre­ chi şi Mihail Cogălniceanu, lângă care se alătură
lucrează la Paris din îndemnul lui V. Alecsandri, boierul Grigore Cuza, către Ghica-Vodă. Toţi trei
piesele: « Hurdug-Burdug *, « Bucureşti în Paris *, cer stăruitor să se ia grabnice măsuri pentru în­
« Mânzul Neneacăi » şi « Ton-Potera ». In progra­ dreptarea relelor de care sufere Teatrul Naţional
mul pe care Millo îl publică în ziarul Zimbru ieşan, ceea ce Ghica-Vodă încuviinţează.
No. 45 din 3 Decemvrie 1851, găsim că, graţie Teatrul francez în acest an e lăsat cam în pă­
concursului dat de autorul şi poetul V. Alecsandri, răsire de directorul V. Delmary, întreaga atenţie
repertoriul teatral s'a îmbogăţit cu 22 piese noui, a acestuia fiind pregătirea spectacolelor de operă
drame, comedii şi vodeviluri, din care reţinem: italiană ce avea în impresă. Stagiunea de operă
« Şeiloc sau zaraful din Veneţia », « Lucreţia Borgia », se deschide la 4 Octcmvrie 1851 şi ţine până la
« Nabucodonosor *, « Peticarul din Paris », * Di- Aprilie 1852, în care timp se joacă: « I Lombardi »,
hania Verde », «Lumea pe dos sau Crăiasa Fe­ « Lucia de Lamermoor », « Ernani *, şi « Nabuco­
meilor *, «Iudita şi Holofem *, pe lângă care V. donosor * de Verdi, «II Giuramento » de Merca-
Alecsandri prezintă comedia nouă « Kir Zuliaridi- dante; « II Barbiere di Seviglia » de Rossini; « Lu-
Arnăut Cărunt *, trei cântecele comice: «Piciu crezzia Borgia * şi « Don Pasquale * de Donizetti;
Dricarul *, * Madama Fercheziana, actriţă », « Harţă « Semiramise * de Rossini; « Roberto il Diavolo »
Răzăşul *, la care direcţia, «se măguleşte cu nă­ de Meyerbeer şi « Vestala ». Publicul e entuziasmat
dejdea că va putea » adăuga şi « mult dorita 7n- de spectacolele operei italiene şi, în cursul stagiunii
toarcerea Cucoanei Chiriţa în provincie, vodevil în la beneficiile artistelor şi artiştilor fruntaşi italieni,
2 acte, făgăduit teatrului de autor ». aceştia adresează publicului mulţumiri în versuri
La 9 Decemvrie artistul Ion Poni obţine un române şi italiene, iar la rându-i publicul îi răs­
mare succes cu tragedia Shakespeare-iană « Schyl- plăteşte pe lângă aplauze şi cu versuri ocazionale.
lok *. La 23 Decemvrie se joacă o adaptare din Primadona Aneta Caradari e salutată cu versuri
franţuzeşte de A. Vasiliu, « învrăjbirea fraţilor ». ca acestea:
Tot A. Vasiliu traduce piesa ♦ Don Quichotte de
la Manche »~care se joacă la 20 Martie 1852, cu * Ce corzi atingi cu vocea şi faci ca să răsune
mare succes. Nu numai actorii sunt ovaţionaţi dar « Palatul gurii tale, organ armonios?
şi regisorul Gatino şi traducătorul. La 6 Aprilie «Şi care e maestrul sub buza ta ce pune
se joacă în beneficiul artistului Apostol, « Bufonul « Al flautului farmec, răsunet amoros?
prinţului *, vodevil tradus tot de A. Vasiliu, cu * E singura putere, e arta cea mai mare,
cuplete de I. Sion, şi « Strigoiul *, vodevil într'un « Ce munţilor dă ehuri, la văi gemetul greu,
act de Raleto. Distribuţia ambelor piese numără « La pasări ciripire, la apă murmurare,
pe actorii: Millo, Apostol, Zaharia, Luchian, Bon- « Iar ţie armonie! E Dumnezeul meu!
ciu, Teodorini, Bălanescu, Manolachi, Poni, Pa-
naite, Canari şi Frim precum şi actriţele Gabriella Stagiunea 1852—53 poate fi socotită ca o în­
Negroni şi Merişasca. La 19 Aprilie 1852 se joacă frângere a ideii de Teatru Naţional. Reprezenta­
drama istorică « Mihul * de spătarul Neculai Istrati. ţiile trupei moldovene sunt rare. Directorul M.
Premiera mult aşteptatei «Inturnarea Cucoanei Millo părăseşte pe neaşteptate conducerea tea­
Chiriţa * (Chiriţa în provincie) are loc la 8 Maiu trului în luna Decemvrie 1852, producând prin
1852, cu actorii Millo în Cucoana Chiriţa, Bosie aceasta o mare perturbare în activitatea trupei na­
în Leonaş şi Luchian în Luluţa. La 18 Maiu se ţionale. Delmary trece conducerea artiştilor I. Poni
şi N. Luchian. Trupa franceză de asemeni aproape
*) Zimbrul, Nr. 10 din 2 August 1851, reprodus de Th. T. dispare, succesul trupei italiene de operă întune­
Burada în « Istoria teatrului in Moldova». Voi. II, Iaşi 1922. când complet activitatea celor două teatre: francez