Page 15 - 1932-11

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI 533

de noapte », • Gherghina dela Odobeşti *, « Intur- sandri să treacă direcţia lui Alecu Fotino care îşi
narea Plăeşului *, « Ţiganii », idilă într'un act de ia ajutor pe artistul M. Galino. Şi în această sta­
Gh. Asachi, « Fiul Bravului », « Vicontele Garcfe », giune Opera Italiană îşi continuă activitatea în
« Odaia cu două paturi », « Baba Hârca * de Matei Teatrul dela Copou.
Millo, «Petru Rareş * de Gh. Asachi, «Indiana Anul teatral 1859—1860 se deschide la 22 Oc-
şi Charlemagne », «Străchini verzi », « Trâmbiţa *, tcmvrie 1859 cu piesa « Păunaşul Codrilor », ope­
« Ştrengarul din Paris *, « Pus In cofă *, « Femeia retă vcdevil, «Soldatul şi Plăeşul », vodevil de
în putină * şi «Morariul», ccmedii în câte un Th. Porfiriu, şi « Prăpăstiile Luxului •, piesă fan­
act, « Lora », «Jijianu * şi altele. Reprezentaţiile tastică în 3 părţi. Trupa, pe lângă vechii angajaţi,
trupei naţionale continuă până la 7 Maiu 1856, înnumără acum trei artişti bucureşteni: Ioan Ca­
când spătarul Cracti se retrage dela conducere şi ragiali, soţia lui, Elena Caragiali şi Alexandrescu.
teatrul rămâne numai în sarcina artistului N. Lu- Câteşi trei repurtează un desăvârşit succes în
chian. «Prăpăstiile Luxului », satiră politică socială din
Stagiunea 1856—57 prezintă publicului tot mai care nu au lipsit nici tablourile alegorice ale
numeros, un repertoriu compus din traduceri şi « Unirii ». La 29 Noemvrie se joacă drama «Fe­
reluări de piese originale care avuseseră succes. tele de marmoră * cu artiştii: M. Galino, Porfiriu,
Acum se joacă pentru întâia oară şi « Crai-Nou » St. Mogâldea, Alexandrescu, Băluşescu, Sibovici,
de V. Alecsandri. Tot în acest an intră în teatru Idieriu, A. Gatino, A. Bălăceanu, G. Bălăceanu,
marele actor de mai târziu Mihail Galino. Opera Corbu, d-nele: Elena Carageali, Sm. Merişescu,
italiană, pe lângă vechiul repertoriu, joacă operele: Camban, Zăhărescu, Pedru, Filaret şi d-ra Şte-
« Maria di Rohan » şi « Traviata *. fănescu *).
Luând fiinţă în Galaţi o trupă de diletanţi con­ La 3 Decemvrie se joacă în beneficiul d-nei
dusă de vechiul actor Luigi Ademollo, au loc o
serie de reprezentaţii în limba românească. Gu­
vernul le opreşte întrucât contractul încheiat cu
V. Alecsandri şi trecut lui N. Luchian acordă
numai Teatrului Naţional din Iaşi privilegiul de
a da reprezentaţii teatrale în principat.
In stagiunea 1857—58, direcţia o are tot N.
Luchian. Ca actori de seamă reţinem pe: C. Bă-
lănescu, T. Teodorini, Al. Gheorghiu şi d-nele:
Gabriella Luchian, Smaranda Merişescu, Maria
Neculau şi Vlădiceasca. Câteva titluri de piese
ne pot da o idee de gustul publicului de pe atunci:
« Clodina sau Ţăranca înşelată », « Am un gutunar
cumplit », « Ucigaşul Leilor *, « Profesorul de Ma­
gnetism », « Tereza sau Orfana din Geneva », « Că­
pitanul de tâlhari », etc.
Trupa de operă italiană dă 38 spectacole cu
opere jucate, incheindu-şi stagiunea la sfârşitul
lunei Martie 1858.
Viaţa teatrală din capitala Moldovei găseşte ecou
puternic şi in provincie. Artistele Tereza şi Bog-
danovici părăsesc Naţionalul şi joacă o iarnă în­
treagă cu trupa de diletanţi din Bacău. La Boto­
şani joacă de asemeni o trupă de diletanţi con­
dusă de Costache Bălăceanu şi Pitarul Costachi
Vasiliu.
In stagiunea 1858—59 trupa naţională intră din
nou în declin, atât din pricina proastei calităţi a
repertoriului cât şi din lipsa tot mai simţită a
unor bune elemente actoriceşti.
Puţinii actori rămaşi sunt plătiţi cu lefuri de­ M. Galino
rizorii, nivelul artistic al reprezentaţiilor e tot mai
scăzut, încât, cu ocazia spectacolului «Pasărea Elena Caragiali «Plăpcmăreasa » şi «Umbra lui
Măiastră », majoritatea publicului ţâştue şi flueră... Ştefan şi a lui Mihai».
Gazetele «Zimbrul » şi «Vulturul » nu se sfiesc întâia aniversare a Unirii Principatelor e ser­
să înţepe în articole atât pe V. Alecsandri, ade­
văratul concesionar al Teatrului, cât şi pe N. Lu­ *) Veri: Istoria Teatrului in Moldova de Th. T. Burada,
chian, înlocuitorul său. Acest lucru îl face pe Alec­ Voi. II, pag. 174.