Page 16 - 1932-11

534 B O A B E D E G R Â U

bată cu mare fast în ziua de 5 Ianuarie 1860 în firul vechei activităţi artistice în capitala Moldo­
prezenţa Domnitorului Alex. Ioan Cuza şi a Dom­ vei. Din Asociaţie fac parte: N. Luchian, M. Ga­
niţei Elena. Reprezentaţia de gală deschisă prin- lino, C. Bălănescu, Anton Camban, Gabriella Lu­
tr'un Imn Naţional compus de actorul Porfiriu chian, Sm. Merişescu, Elena Negroni, Maria Cam­
şi cântat de întreaga trupă a reînoit, cum spune ban, St. Mogâldea, I. Idieru. Deschiderea are loc
« Tribuna Română * din 14 Ianuarie 1860, « pactul la 8 Noemvrie 1861 şi Asociaţia dă un număr de
regeneraţiei naţionale între ţară şi domn şi a lăsat 25 de spectacole până la 26 Februarie 1862. Lip­
în toate inimile o impresie adâncă şi o suvenire siţi de mijloace spre a continua seria reprezenta­
neştearsă » . . . ţiilor, membrii Asociaţiei apelează la guvern, care
Prin strămutarea capitalei la Bucureşti, trupa le şi acordă o subvenţie de 30.000 lei. Tot odată
italiană de operă e părăsită de majoritatea abona­ le pune la dispoziţie şi Teatrul dela Copou. Re­
ţilor şi merge din ce în ce mai rău, încât Del- prezentaţiile mai continuă până la sfârşitul lunei
mary e nevoit să ceară anularea contractului şi Martie. Tot în această lună se închide şi stagiunea
despăgubiri dela guvern pentru daunele cauzate trupei de operă italiană care continuă să joace la
de evenimente. Iaşi sub conducerea lui C. Holla.
In acest an vine la Iaşi o trupă franceză, care Un jurnal al Consiliului de miniştri din Bucu­
dă o serie de spectacole sub conducerea comicului reşti din 5 Aprilie 1862, hotărăşte ca administraţia
Levassor dela Teatrul Palais Royal din Paris. teatrelor din Moldova să treacă în seama direc­
înainte de începerea stagiunii 1860—61 artiştii ţiei teatrelor din Bucureşti.
Teatrului Naţional secundaţi de mai mulţi dile­ In primăvara acestui an 1862 vine la Iaşi unde
tanţi, organizează în seara de 26 Octomvrie 1860 dă o serie de reprezentaţii cu trupa sa, actorul
cu prilejul înfiinţării Universităţii o reprezentaţie Ion Lupescu. Sufleurul trupei Lupescu e un tânăr
extraordinară, al cărei program cuprindea: « Margo, care scrie cuplete pentru vodevilurile jucate de
sau binefacerile educaţiei *, vodevil tradus de T. director, ba chiar şi o piesă, jucată la Botoşani
Porfiriu; * Sacagiul », conţonetă de V. A. Ureche; mai târziu: Vasile Conta, marele filozof de mai
«Nunta ţărănească» de V. Alecsandri; un «Ta­ târziu şi ministru al culturii româneşti.
blou alegoric» aranjat de M. Galino; o «Mare Soarta teatrului din Iaşi e încredinţată pentru
uvertură cu motive de Bellini * şi două ♦ Potpouri stagiunea 1862—1863 artistului C. Bălănescu, pe
naţionale » de Gh. Burada. baza unui contract pe trei ani. Guvernul îşi ia
Deschiderea stagiunii are loc abia la 1 Noem- obligaţia de a da trupei naţionale, pe lângă localul
vrie, în condiţii nenorocite. Neînţelegerile dintre teatrului dela Copou cu întreaga sa zestre de de­
actori şi direcţie îndepărtează tot mai mult pu­ coruri, costume, rechizite... şi o subvenţie de
blicul de teatru şi, după reprezentarea nouei piese 30.000 lei anual. Contractul, în schimb, prevede
«Lipitorile satelor» de V. Alecsandri, trupa se obligaţia pentru noul director de a elabora un
destramă, iar stagiunea se închide la jumătatea « Regulament disciplinar *, de a înfiinţa « un fond
lumi Decemvrie. Actorii se împrăştie, o parte îm­ de ajutor * pentru artiştii meritoşi când nu vor
brăţişând alte ocupaţii, iar altă parte alcătuind o mai putea juca, de a ţine stagiunea timp de 6
trupă, pornesc la Botoşani unde dau o serie de luni, de a asigura clădirea teatrului contra incen­
spectacole. diului, etc.
In luna Februarie 1861 actorii: Luchian, Bă- C. Bălănescu, pe lângă artiştii ieşeni, angajează
lănescu, Galino, Corbu, Gafencu, Kiruş, M. Po- şi dela Bucureşti pe artiştii M. Pascali, Anestin,
povici, Bosie şi-d-nele: Luchian şi Camban, joacă Matilda Pascali şi Polixenia Filaret, iar reperto­
în folosul inundaţilor dela Bahlui « Străchini verzi » riul selecţionat cu grijă, trezeşte din nou inte­
şi « Casa de nebuni ». resul publicului. Beneficiul artistei Matilda Pas­
La 27 Martie se joacă «Rusaliile în satul lui cali e salutat cu versuri de B. P. Hajdeu, iar ar­
Cremene », vodevil într'un act, precum şi canţo­ tistului M. Galino i se dă chiar de către colegii
netele « Clevetici » şi « Sandu Napoilă » de V. Alec­ săi o reprezentaţie extraordinară din produsul că­
sandri. Biciuind prin ele anumite moravuri şi ti­ reia să poată pleca să-şi completeze studiile ar­
puri ale vremii, Alecsandri e aspru criticat de o tistice in străinătate. Pe lângă trupa de operă ita­
parte din public, iar actorii înşişi, ridiculizaţi. liană, laşul e vizitat în această stagiune şi de o
Nu mai puţin greu merge şi trupa de operă ita­ trupă franceză care joacă o serie de comedii şi
liană, care, începându-şi stagiunea cu « Ebreo » de vodeviluri. Stagiunea se închide la 10 Martie 1863.
G. Appolini, în Noemvrie 1860, e tot mai mult In cursul acestui an, guvernul numeşte şi la Iaşi
părăsită de public. In această iarnă apare şi o ga­ după modelul Bucureştiului un comitet onorific
zetă de teatru II Fulmine, redactată în italieneşte teatral, compus din: primarul oraşului, vornicul
şi româneşte de Luigi Ademollo. Nu rezistă însă Th. Burada, prefectul poliţiei, Eugen Alcazi, şi
decât două sau trei numere. prefectul judeţului, Neculai Catargiu. Nu e lipsit
In stagiunea 1861—1862, actorii, văzând decă­ de interes să semnalăm aci că în stagiunea 1862—63
derea la care a ajuns trupa naţională, hotărăsc trece prin Iaşi trupa Vlădicescu-Tardini. Sufleurul
să înfiinţeze o Asociaţie Teatrală, care să continue acestei trupe e Mihail Eminescu.