Page 17 - 1932-11

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI 555

După o scrie de spectacole date la Iaşi, trupa Otello, Ana Balena, Emani, Norma, Traviata, Bea-
Vlădicescu joacă la Botoşani, apoi în mai toate trice di Tenda...
oraşele Moldovei. Eminescu o întovărăşeşte pre­ In stagiunea 1864—1865, directorul C. Bălă­
tutindeni. Tot ca sufleur a peregrinat el şi în nescu angajează noui elemente, printre care pe
trupa lui Caragiali şi în trupa lui Mihail Pascali, C. Dimitriade ca prim actor, iar între elevi şi pe
la aceasta din urmă având şi îndatorirea de a scrie tânărul Vasile Conta. Deşi stăpân pe un reper­
rolurile pieselor ce se puneau în studiu. toriu bogat, în acest an, directorul Bălănescu în­
Directoratul lui C. Bălănescu urmează şi în sta­ tâmpină mari greutăţi din pricina lipsurilor ma­
giunea 1863—1864. Făcând o serie de angajamente teriale. Sărăcia decorurilor şi a costumelor, tre­
noui, alcătuind şi un repertoriu variat compus din zeşte nemulţumiri în presă şi public. Actorii sunt
drame, come­ prost plătiţi...
dii şi f a r s e , Calitatea mul­
Bălănescu iz­ tor piese lasă
buteşte să tre­ de d o r i t , ba
zească în pu­ chiar şi jocul
blicul ieşan nu actorilor, ceea
numai interes ce sileşte pe
pentru teatru, cronicarul din
ci şi entusias- acel t i m p al
mul cunoscut ziarului «Tea­
în anii de în­ trul » să reco­
florire şi pro­ mande «d-lor
gres. Benefi­ actori atât co­
ciile artiştilor mici cât şi ce­
M. Galino şi lor dramatici,
Ştefan Velescu consiliul ce dă
(nou angajat al S h a k e s p e a re
teatrului) sunt unui actor *.
seri de adevă­ Trupa de o-
rat t r i u m f , peră italiană e
spectatorii ii luată în acest
acopăr cu flori, an în antre­
iar în sală şi p r i z ă de G.
pe scenă se îm­ Spiro, fost di­
part poezii în rector al Con­
care a u t o r i i s e r v a t o r u l u i
b e n e f i c i e n ţ i din Iaşi, pe un
sunt proslăviţi, timp de t r e i
z e i f i c a ţ i . A - ani.
m i n t i m din Deschide cu
piesele jucate: o p e r a « U n
«Banii ^«Glo­ Ballo în Ma-
ria şi femeile»; schera », apoi
« P i a t r a din joacă: «Som-
casă*; «Neno­ n a m b u l a » ;
rocirile u n u i « F a v o r i t a * ;
băiat frumos *; Const. Bălinescu «Marta»; «Ma­
« P u r i t a n i i na de Rohan*;
Londrei *; « Curierul din Lyon *; « Rezbelul Da­ « Norma *; « Don Pasquale *; « Traviata *; «II
melor »; « Giucătorul »; «Corsicana»; «Pardonul Bravo * şi altele. La 31 Martie 1865 cere mini­
Bretaniei *; «Doctorul Negru *; «Paul John *; « Gu- sterului să-i rezilieze contractul, ne mai putând
tunarul *; «Spionul din lumea mare »; «Vornicul*, ţine Opera italiană încă doi ani, întrucât publicul
vodevil naţional; «Indiana, Şarlemani, Clevetiri nu mai vine la teatru. Comitetul teatral apreciind
şi Napoilă *, canţonete; «Scara Mâţii*; «Kir dreptatea cererii, aprobă rezilierea.
Zuliaridi *; «Legea rurală *, canţonetă naţională; Expirând şi contractul lui C. Bălănescu, gu­
« Ţăranca *; « Palma », « Coarda s i m ţ i t o a r e » , vernul încredinţează direcţia teatrului tot unui ar­
farse. tist fruntaş, marelui comic N. Luchian. Acesta
Opera italiană joacă de asemeni întreaga sta­ îşi începe activitatea directorală având de luptat
giune. Din repertoriu, notăm: Trovatore, Bărbierul pe lângă greutăţile din afară şi cu unele necazuri
din Seviglia, Linda di Chamounix, Lucrezia Borgia, pe care i le fac colegii actori. Astfel, întârziind cu