Page 18 - 1932-11

536 B O A B E D E G R Â U

deschiderea stagiunii, actorii se jeluesc autorită­ soţii Mihail şi Matilda Pascaly. In acest an laşul
ţilor. Luchian deschide stagiunea, învingând pie­ e lipsit şi de Trupa de Operă italiană şi de Teatrul
dicile ce i se pun şi totodată, potrivit obliga­ francez. In schimb, întreaga stagiune, Trupa de
ţiilor din contract, redactează şi un « Regulament Teatru german a lui Eduard Khern joacă o serie
al Teatrului », cu măsuri drastice disciplinare, re­ de comedii, farse, vodeviluri şi operete.
gulament pe care Bălănescu nu-1 redactase. Ac­ Stagiunea 1867—1868 se desfăşoară în con­
torii însă nu se lasă intimidaţi. Nemulţumirile şi diţii fericite. Comisia teatrală compusă din Şen­
actele de indisciplină sporesc, încât, la 20 Noem- drea, Iorgu Iorga şi C. P. Constantiniu, întoc­
vrie 1865, Luchian reclamă Comitetului teatral meşte un buget serios, angajează noui elemente
pe actorul Dimancea că a refuzat de nenumărate actoreşti, alcătueşte un repertoriu mulţumitor. Pe
ori rolurile ce i se încredinţau, că a părăsit repe­ lângă vechii angajaţi, găsim în acest an pe Co-
tiţiile, etc. Preşedintele Comitetului teatral D. Ro- stache Teodorini, pe Ion Lupescu, pe Nini Va-
setti, — spune istoriograful Th. T. Burada — «a lery, care părăsise mai de mult scena ieşană. Aceştia,
făcut cunoscut şefului poliţiei, ca să silească pe împreună cu Galino, Bălănescu, Sm. Merişescu,
actori, conform contractului, de a juca rolurile Sevastiţa Dumitrescu, Gheorghiu dau spectacole
ce li se dădeau de direcţiune •. mult gustate de public. Ion Lupescu scrie co­
O mai savuroasă ilustrare a moravurilor acelor media cu cântece «Vlăduţu-Mamii » căreia Ed.
vremi, credem că nu se poate g ă s i . . . Caudella îi face muzica. Societatea bună ieşană se
Trupa de operă italiană, nu mai puţin se luptă apropie din nou de teatru. Astfel găsim că la o
cu mari greutăţi. Luată în antrepriză de Luigi reprezentaţie dată de «Soc. Reuniunii Femeilor
Ademollo, îşi deschide stagiunea abia în Ianuarie Române » joacă o serie de diletanţi şi diletante
1866. împrejurări neprielnice fac, ca atât stagiunea din buna societate ieşană. Piesa jucată e «Prinţul
trupei naţionale cât şi a trupei de operă italiană de Gal * tradusă de actorul C. Bălănescu. In Maiu
să aibă o durată foarte scurtă. Marea epidemie 1868 vine la Iaşi cu trupa sa dela Bucureşti marele
de holeră dela începutul anului 1866, apoi re­ artist Matei Millo. Joacă aci o serie de spectacole,
voluţia dela 3 Aprilie 1866, sting orice posibili­ apoi îşi continuă turneul prin ţară, după ce în
tate de propăşire a activităţii teatrale din acest seara de 9 Maiu 1868 Millo dă concursul său trupei
timp, la Iaşi. ieşene, la reprezentaţia aniversării urcării pe tron
In iarna 1866—1867, activitatea teatrală din a Domnitorului Carol I. S'a jucat atunci: « Cinel-
Capitala Moldovei merge spre declin. N. Lu­ Cinel *; « Nunta ţărănească » şi un tablou alegoric
chian nu mai poate birui greutăţile conducerii «România recunoscătoare », aranjat de M. Galino.
şi renunţă la contract. Guvernul primeşte o serie Reprezentaţiile date de Millo cu a sa «Trupă de
de propuneri ale candidaţilor la directorat, dintre vodevile române », se menţin pe linia de înalt
care menţionăm pe cele făcute de: V. A. Ureche, patriotism, trasă de acest mare actor, alături de
I. Caragiali, Eduard Khern, M. Pascaly, M. Ga- V. Alexandri, teatrului românesc: repertoriu Na­
lino... Le respinge pe toate şi dă sarcina admi­ ţional. Millo joacă la Iaşi: « Moş Pipirig », vodevil
nistrării Teatrului, Primăriei Iaşi, căreia îi acordă de M. Millo; «Baba Hârca », operetă de M.Millo;
in acest scop şi o subvenţie anuală de 50.000 «Prăpăstiile de Bucureşti *, comedie de M. Millo;
lei. Astfel se constitue prima «Comisiune Tea­ «Tunsul, căpitan de Haiduci »; «Chira Nastasia *
trală » ccmpusă din Th. Ccdrescu, Alex. M. de V. Alexandri —
Şendrea şi Iorgu Iorga, iar artistul M. Galino De notat în acest an încercarea unor tineri din
primeşte sarcina de Inspector al Teatrului Na­ societatea ieşană în frunte cu Emanoil Negruzzi
ţional. Lucrurile merg greu. Galino ocupat cu de a forma un Teatru Social. Primăria le-a în­
luarea în primire a zestrei Teatrului, neglijează cuviinţat cererea şi Teatrul a şi luat fiinţă în ca­
pregătirile în vederea deschiderii stagiunii. Ga­ sele Bucşinescu dela Beilic. Iar în dosul Academiei
zetele murmură. « Constituţiunea » din 9 Noem- Mihăilene, în casele lui Vasile Botez, a fiinţat
vrie 1866, spune Th. Th. Burada, scrie: «Pentru vreo două luni şi un «Teatru de familie » printre
prima oară, de mulţi ani, nu avem în astă iarnă actorii căruia, — majoritatea elevi de liceu — gă­
la Iaşi nici Teatru Naţional nici Operă ». sim şi pe istoriograful ieşan N. A. Bogdan.
Stagiunea se deschide în sfârşit, abia la 12 In stagiunea 1868—1869, Comitetul teatral an­
Decemvrie 1866, şi reţinem dintre piesele jucate: gajează o serie de actori bucureşteni în frunte cu
« Maria Tudor », dramă în 5 acte de Victor Hugo, Ion Caragiali, Eufrosina Popescu şi Elena Cara­
tradusă de C. Negruzzi; «Birtul lui Atanasie », giali, denunţând totodată contractele actorilor Ne-
farsă; « Două dispărţenii *, comedie-vodevil; «Un culai Luchian şi Ion Lupescu. Acest lucru are
tată în încurcătură »; <« Asul de treflă », comedie; drept urmare înfiinţarea in Iaşi a unui nou teatru
«Căpitanul cu nărav » etc. Din trupă fac parte în casele Neuschatz sub denumirea: «Teatrul
artiştii: M. Galino, Gheorghiu, Evolschi Nicolau, Lupescu de vodevile române » şi plecarea lui N.
Dimancea, d-nele Smaranda Merişescu, Gheor­ Luchian cu o trupă de bune elemente la Chişinău,
ghiu, Camban, Neculau şi Filareta. La 25 Aprilie unde joacă o întreagă stagiune, toate piesele de
joacă o serie de reprezentaţii cu trupa ieşană, succes din repertoriul naţional. Luchian şi ac-