Page 20 - 1932-11

53* B O A B E D E G R Â U

caly, care e şi director de scenă secundat la regi- coana Chiriţa la Paris*; «S’a pus in sfârşit în
sorat de V. B. Delmary, este de fapt animatorul slujbă Paraponisitul *; « Un poet romantic *; «Ci-
Teatrului, dovedind priceperea şi în selecţia re­ nel-Cinel * şi « Prăpăstiile Bucureştiului *.
pertoriului şi în distribuirea rolurilor. N. Luchian Naţionalul Ieşan deschide stagiunea la 3 Oc-
îi lasă mână liberă. In acest an, menţionăm ca şef t om vrie 1871 cu «Don Cezar de Bazan ». Teo­
al orhestrei Teatrului pe Eduard Caudella — dorini, care joacă rolul principal, lovit chiar în
compozitorul de mai târziu, iar ca sufleur — adus timpul spectacolului de un acces de alienaţie
de Pascaly dela Bucureşti, pe tânărul Iancu Luca mintală, de unde la intrarea în scenă fusese primit
Caragiali, demiurgul cu care se mândreşte azi cu ovaţii, în urmă e fluerat, spectatorii crezându-1
literatura dramatică originală. Actorii ieşeni ră­ beat. Aslan e nevoit să-i rezilieze contractul şi
maşi fără angajament, alcătuesc o trupă şi fac o nefericitul actor moare după un an la Bucureşti,
stagiune de iarnă la Bârlad. fiind regretat şi de Ieşeni cari-i cunoşteau cali­
tăţile de mare actor şi de Craioveni al căror Tea­
tru Naţional îl avusese pe Teodorini drept în-
temeetor.
Din repertoriul jucat apoi, reţinem: «Nebunia
de Amor *, în care noua angajată Raluca Stavrescu
reputează un succes deosebit ; «Călugăriţa sân­
gerândă *, în care au excelat Matilda Cugler şi
Raluca Stavrescu; * Marchiza de Şennetar *; « Ralf
Banditul *; «Două vite încălţate •; «Caşmirul
verde*; «Parizianul*; «Paul Jones *; «întâm­
plările diligenţii»; «Treizeci de ani sau viaţa
unui jucător de cărţi *; «Intr'un noroc », piesă
în care a jucat însuş directorul teatrului, Th.
Aslan, alături de d-na R. Stavrescu, şi altele.
O remarcabilă atitudine critică, constructivă, are
în acest an ziarul « Curierul de Iaşi *. Direcţiei îi
atrage atenţia să nu joace «numai opuri străine
şi nici un op românesc, căci teatrul se numeşte
naţional! Cu ce logică?... * Apoi, în locul sacri­
ficiilor aducerii de decoruri şi maşinării din străi­
nătate pentru montarea unei piese ca «Ralf Ban­
ditul * cronicarul scrie: «Onor direcţie ar trebui
să facă acele sacrificii îngrijindu-se de artişti
buni, în număr suficient, şi de opuri teatrale de
valoare în diferitele ramuri ale dramei. Afară de
aceste, trebui să se îngrijească chiar şi cu sacrificii
de buna traducţie a tutulor opurilor traduse. Şi
limba acestor opuri trebue să fie limba românească
curată, îngrijită; pentrucă limba din teatru trebue
Th. As lan să fie model, limba autentică, după care să se
orienteze societatea. Teatrul, astfel are să fie con­
Iată însă că pentru stagiunea 1871—1872, Ne- servatorul şi înnobilatorul limbii naţionale ». Ace-
culai Luchian renunţă la direcţia teatrului, trecând laş cronicar nu-i cruţă nici pe actori. Lui N.
concesia pentru restul de 4 ani lui Tudor Luchian nu-i iartă exagerările jocului şi nici con­
Aslan. Trupa alcătuită de noul director înumără cesiile ce face galeriei şi parterului. Iar majorităţii
şi o serie de artişti noui veniţi dela Craiova: Theo- actorilor le impută, fie că nu-şi înţeleg rolurile,
dor Teodorini, Maria Teodorini, Ion şi Matilda fie că nu le stăpânesc bine încât sufleurul asur­
Tănăsescu, Constantin şi Maria Petrescu, Raluca zeşte urechile spectatorilor... Comedia-vodevil
Stavrescu. Din Iaşi, găsim pe: Mihail Galino, N. «Două vite încălţate * îl indignează: «Iată o
Luchian, Al. Gheorghiu, Mihai Popovici, Ion piesă care începe cu slănină şi termină... prin
Filipescu, Petru Bucicov, Lazăr Maurival, Sm. tuşă măgărească... La noi familia este părintele,
Merişescu, d-ra Matilda Cugler, Maria Dumi- mama şi copila, care vin să asculte şi nu trebue
traşcu, Luţa Botez, Stoenescu, 10 elevi şi 10 eleve. ca scena să-i facă a fi jenaţi, a roşi în lojile lor ».
înainte de deschiderea stagiunii, Matei Millo, Direcţia se pare că recunoscu dreptatea atacu­
care se găsea în drum spre Bucureşti cu trupa sa, rilor. Repertoriul naţional este repus la locul de
joacă trei seri la Iaşi, din repertoriu-i favorit: cinste, jocul actorilor e mai îngrijit, alegerea pie­
« Millo director *; « Paraponisitul »; « Paraclise­ selor mai atent făcută. Se joacă: «Scara Mâţii *,
rul *; «Chera Nastasia *; «Barbu Lăutaru *; «Cu­ operetă naţională de V. Alecsandri; « Cuiul în pe-