Page 21 - 1932-11

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI 535

rctc » şi « Eclesiarcu Colivărcscu » tot de V. Alec- Decemvrie 1872 cu «Cucoana Chiriţa* şi «Vlă­
sandri; «Vlăduţu mamii *, vodevil de Ion Lu- duţu Mamei », dă prilej «Curierului din Iaşi *
pescu; «Jianul, căpitan de Haiduci» de Matei să-şi încheie astfel cronica: «Direcţia ar face bine
Millo; «O palmă la Bal Mascat », comedie în 2 să reprezinte cât mai des piese de acestea naţio­
acte, şi «Amorul Unchiului *, comedie cu cântece nale în loc de drame rău traduse din limbi străine,
într’un act, de Gh. Bengescu; «Crai Nou *,ope­ şi în cea mai mare parte rău înţelese, rău jucate şi
retă de V. Alecsandri cu muzica de Flechtenmacher; întotdeauna nepotrivite cu moravurile şi societatea
« Cetatea Neamţului » tot de V. Alecsandri; * Baba noastră *.
Hârca », operetă de M. Millo şi altele. Semnalăm In luna Aprilie 1873, Matei Millo vine şi dă
în această stagiune, trecerea prin Iaşi unde a ju­ la Iaşi o serie de spectacole cu trupa sa dela Bucu­
cat 5 spectacole — a marei tragediane Adelaida reşti. Joacă: «Apele dela Văcăreşti *, revistă cu
Ristori. Piesele jucate au fost: « Medeea »; * Ma- cântece de M. Millo; «Sgârcitul galanton »; «Hai­
ria Stuart *; * Maria Antoaneta » şi « Judita *. En- mana *, canţonetă de V. Alecsandri; « Millo direc­
tusiasmul publicului ieşan a fost extraordinar. tor * şi «Lipitorile Satelor » tot de V. Alecsandri.
Marea tragediană trebui să-şi amâne plecarea ^i In cursul lunilor Martie şi Aprilie, o trupă de
să repete pentru a doua oară spectacolul «Maria Operă Italiană ce venea dela Chişinău, face sta­
Antoaneta *. giune la Iaşi reprezentând: «Ebreo » de Apolloni;
Tot în acest an teatral, laşul a avut o mică «Contesa d'Amalfi * de Patrello; «II Barbiere di
stagiune de teatru francez a trupei de comedii Seviglia * de Rossini; «Norma » de Bellini; «Ma­
de sub direcţia artistului Taillefer. ria de Rohan » de Donizetti; «Crispino e la Co-
Directoratul lui Th. Aslan continuă şi în sta­ more * de Ricci; «Un Ballo în Maschera » de
giunea 1872—1873. Abonamentele în acest an Verdi; «II Belisario * de Donizetti; «Trovatore*
sunt pentru un număr de 32 reprezentaţii. Artiştii în care rolul Maurico, a fost cântat cu mult suc­
în majoritate sunt ieşeni: Mihail Galino, Const. ces de tânărul Costache Strat, un ieşan; «Tra-
Bălănescu, Pancu, Dimancea, M. Popovici, Ve- viata * de Verdi; «La Favorita * de Donizetti;
lescu, Al. Gheorghiu, Gafencu, Manole, Negruzzi, « Faust * de Gounod, etc. Iar în cursul lumi Maiu
Dimitriu, Stroescu, d-nele: Raluca Stavrescu, ieşenii au avut Trupa franceză de operete a d-rei
Smaranda Merişescu, d-rele: Constantinescu, Pe- Keller, care a jucat cu mare succes câteva opere
trescu şi Zamfirescu, cărora li se adaugă artista bufe şi comice ca: ♦ Barbe-bleu » de H. Meilhac
bucureşteană Frosa Sarandi. şi L. Halevy cu muzica de J. Offenbach; «Les
După deschiderea stagiunii, care are loc la 8 Brigands » de aceiaşi autori; «Les cent Vierges »,
Octomvrie 1872, cu piesa «Căsătoriile false * de operă bufă; «La vie Parisienne *, operă în 5 acte
Ed. Pailleron, urmează debutul artistei Frosa şi 6 tablouri, şi operetele «Fleur de Th£ * şi
Sarandi la 15 Octomvrie cu piesa «Amorul Doc­ «La belle Helene ».
tor », prelucrare în 2 acte de Dr. Obedenaru după Merită să însemnăm aci, pentru evoluţia în
Moliere, «Un trântor cât zece*, vodevil de M. genere a teatrului românesc, hotărîrea artistului
Millo, şi «Coarda Simţitoare *, vodevil tradus de Ion Lupescu de a ridica în acest an la Focşani,
C. Bălănescu. Au urmat apoi: «Grandeur et d€- oraşul său natal, un teatru orăşenesc. Deşi slab
cadence de Mr. Joseph Prudhomme »; «Trei pă­ construit, Teatrul zidit de Lupescu a durat până
lării »; «Maria Tudor »; «Domnia slugilor *; «Ce­ după 1894, perindându-se în el toate trupele ro­
teşte pe Balzac *; * Mutul *; « Curierul de Lyon *; mâneşti de seamă: Fraţii Vlădiceşti, Fanny Tar-
«Marcelina *"; «Idiotul sau Suteranul d’Heidel- dini, M. Millo, Nini Valery, P. S. Alexandrescu,
berg »; «Lucia Didier *; «Richard sau copiii lui Aurel Bobescu. Ion Lupescu moare la 1893, li­
Eduard *; * Debora sau Blestemul unei evreice sând teatrului românesc şi o serie de prelucrări
asupra unui creştin»; «Parizienii »; «Viaţa din şi piese originale, dintre care amintim: «Vlăduţu-
lume şi viaţa de acasă »; « Ţarina sau Moartea lui Mamn *; «Paragraful 37 »; «Cina fără sfârşit *;
Petru cel Mare *; « Treizeci de ani sau Viaţa unui « Ştefăniţă-Vodă » şi altele.
jucător de cărţi »; « Rabagas »; «Arta şi inima sau Stagiunea 1873—1874, continuă tot sub direc­
Viaţa unei actriţe » şi «Hoţii de codru — Hoţii toratul lui Th. Aslan. Din trupă fac parte actorii:
de oraş *, cu care se închide stagiunea la 7 Mar­ C. Dimitriade, N. Luchian, C. Bălănescu, S. Ro-
tie 1873. manescu, M. Popovici, Ionescu, Drăgulănescu,
Nici repertoriul original nu e neglijat, jucân- Cornescu, P. S. Alexandrescu, Leon, d-nele: Ra­
du-se din Matei Millo: «Un trântor cât zece *; luca Stavrescu, Sm. Merişescu, Aristiţa Roma-
«Baba Hârca *; «Jianul, Căpitan de Haiduci »; nescu, Catinca Petrescu, Amalia Căpreanu şi d-ra
din Alecsandri: « Cucoana Chiriţa » şi « Harţă Ră- Maria Constantinescu. Ulterior a fost angajat şi
zaşul »; apoi «Vlăduţu-Mamei *,de Ion Lupescu; M. Galino. Stagiunea se deschide la 11 Octom­
« O căsătorie in lumea mare *, de Grigore Ventura; vrie 1873 cu «Corabia Salamandra»—comedie
«Pareatca », canţonetă de I. Ianov; «Porcarul vodevil tradusă de G. Bengescu, jocul actorilor
şi Măria Sa *, dramă în 3 acte de V. Alexandrescu în frunte cu Luchian şi Bălănescu fiind bine pri­
Ureche. Succesul spectacolului din seara de 7 mit de presă şi public. Succes de seamă în repre-