Page 22 - 1932-11

54© B O A B E D E G R Â U

zentaţiile ce au urmat, obţin apoi: Raluca Sta- recţia lui Th. Aslan, care se dovedeşte a fi şi un
vrescu, M. Galino şi Dimitriade în «Crima dela bun administrator şi un om de gust. Pentru ma­
Favern»; Galino, Dimitriade, Leon, Pruteanu, joritatea pieselor ce montează, teatrul are angajat
d-ra Constantinescu şi mai ales Aristiţa Roma- pe signor G. Fredas, pictor decorator, care lu­
nescu în «Ludovic al Xl-lea *, dramă în 5 acte crează decoruri noui. Regisoratul îl ţine vechiul
de Casimir Delavigne; Raluca Stavrescu, Galino artist şi concesionar de odinioară, Victor B. Del-
mary. Capel-Maistru pentru antracte şi vodevile
r- r e Volmar. In plus, direcţia pe lângă artiştii ieşeni
cunoscuţi, a mai angajat elemente noui străine:
d-ra Eliza Conta, d-ra Dănescu, d-na Bernola,
d-ra Dimitrescu şi d-nii: Lazarachi, Arceleanu şi
Grig. Manolescu.
Stagiunea se deschide la 24 Octomvrie 1874 cu
«Bastardul», piesă în care Raluca Stavrescu, M.
Galino şi noua angajată d-ra Dănescu, îşi împart
un succes. Urmează o comedie: «Goana Cliro-
nimiei », după care la 31 Octomvrie se joacă
«Moartea lui Constantin Brâncoveanu », tragedie
de Antoniu Roques, în care se disting M. Galino,
d-ra Dimitrescu, d-ra Dănescu şi noul angajat
Arceleanu. Se reia «Scara Mâţii » de V. Alecsandri
având din distribuţia veche numai pe C. Bălă-
nescu şi N. Luchian, în rest d-ra Dimitrescu,
d-ra Dănescu, d-ra Amelia, Arceleanu, etc. In
«Testamentul lui Cezar Girodot *, piesă jucată
t cu mare vâlvă la Paris, artistul C. Bălănescu, care
la Iaşi juca rolul lui Isidor, obţinuse un mare
succes, spunându-se de către cunoscători că a
întrecut pe creatorul rolului dela Paris. In seara
de 12 Decemvrie se reprezintă drama «Despina»
de căpitan G. Bengescu, cu Raluca Stavrescu,
Amelia şi eleva Eliza Conta în principalele ro­
luri femenine, iar în rolurile de bărbaţi M. Ga­
a lino şi C. Bălănescu. De sărbătorile Crăciunului
se joacă: «Baba Hârca », operetă-vrăjitorie a lui
Millo, rămasă până azi ca tradiţie, de sărbători,
în repertoriul Teatrului Naţional din Iaşi, apoi
«Chiriţa în Iaşi », « Moisilică », «Doi soldaţi ro­
Aristiţa Romanescu mâni », «Frica e din raiu *, « Cum sunt toate »şi
« Două dispărţenii ».
şi Dimitriade în « Radu al Treilea *, dramă naţio­ In Ianuarie se joacă «Rusaliile sau satul lui
nală în versuri in 5 acte şi 6 tablouri de G. Ben- Cremene *, comedie cu cântece de V. Alecsandri,
gescu; P. S. Alexandrescu în melodrama «Fluerul urmată de o serie de reluări: «Doi ţărani şi cinci
fermecat », prelucrare de Miclescu. Dintre piesele cârlani » de C. Negruzzi; «Porcul şi Măria Sa »
jucate, mai reţinem: «Rocambole » sau «Valeţii de V. A. Ureche; «Banii, Gloria şi Femeile », etc.
de cupă »; * Soacra şi ginerele *; «Florin şi Flo- Joi 13 Februarie, se joacă pentru prima dată
rica », vodevil într'un act de V. Alecsandri; « î n ­ la Iaşi in beneficiul Smarandei Merişescu piesa
gerul Morţii »; «Stosachi » şi « Von Kalikenberg », « Chiriţa în Balcon *, trimisă înadins de V. Alec­
canţonete de I. Ianov; «Hagi Petcu », de V. Alec­ sandri ca un omagiu artistei care crease atâtea
sandri; «Otrăvitoarea »; «Don Juan de Marana »; roluri în piesele naţionale jucate in decursul
«Piatra din casă *; «Doi paralei perpeliţi »; «Ne­ anilor. Cunoscând dragostea Ieşenilor pentru operă
bunia din Amor »; « Boierii şi Ciocoii », comedie in şi operată, Th. Aslan montează cu multă îngrijire
5 acte de V. Alecsandri; « William Shakespeare sau opereta «Fata mamei Angot», care se juca atunci
geniul şi coroana *; « Samson şi Spiridon », de M. pe mai toate scenele din Europa. Tradusă de G.
Millo şi altele. Bengescu, «Fata mamei Angot » se joacă la 1
La 15 Februarie Teatrul Naţional anunţă sosirea Martie 1875, într'o excelentă distribuţie: D-ra
unei noui trupe de Operă Italiană. Reprezentaţiile Dănescu în Clareta, d-na Bernola în Lange, d-ra
încep la 27 Februarie cu «Traviata » de Verdi, Amelia în Amarante, Bălănescu în Pomponel,
continuând cu operele la mcdă ale vremii. Ionescu in Ange-Pitou şi P. S. Alexandrescu în
Anul teatral 1874—1875 continuă tot sub di­ Larivodier. Din corul de 65 persoane se remarcă

r